GRASIMILE LA ZID-DAR DE CE ANUME?

GRASIMILE LA ZID-DAR DE CE ANUME?

Grasimile (lipidele) au valoare calorica foarte mare, de 700 – 900 calorii pentru 100 grame. Ele reprezinta factori de nutritie energetici. Grasimile sunt formate din acizi grasi saturati sau nesaturati, fapt care determina valoarea lor nutritiva. Pe langa faptul ca aduc in organism acizi grasi ele mai contribuie si la imbogatirea organismului cu vitamine liposolubile (A,D,K,F).

Din punct de vedere nutritiv, valoarea grasimilor variaza in functie de originea lor care poate fi animala, vegetala sau mixta.

Dintre grasimile animale, amintim binecunoscutele alimente ca untul, slanina, untura de porc, seul de vaca sau de oaie, grasimea de pasare, uleiul din ficat de peste etc.

Grasimile vegetale sunt alimente formate din uleiul de masline, floarea soarelui, porumb, dovleac, soia, arahide, susan, samburi de struguri etc. Descriem cateva dintre grasimile cele mai des folosite in alimentatia omului, pentru a scoate in evidenta foloasele sau dezavantajele lor. UNTUL- este o sursa de vitamine A, D, si K, usor digerabil. Este de preferat sa se consume in stare proaspata (ca atare sau adaugat la prelucrari culinare a diferitelor alimente). Vara prezinta o cantitate mai mare de vitamine decat iarna, datorita pasunilor din care se hranesc animalele. Calitatile lui sunt foarte cunoscute, asa ca nu are rost sa le dezbatem mai pe larg.

UNTURA DE PORC: datorita continutului mare de acizi saturati se digera greu, avand si un coeficient ridicat de aterogen. In schimb, are o mare valoare energetica.

SEUL DE VACA sau OAIE – se obtine prin topirea grasimii depusa in jurul diferitelor orgnane (inima, rinichi, intestine, plamani): Are valoare calorica mare, de aproximativ 800 calorii la 100 grame. Are digestibilitate mult mai redusa si se utilizeaza la diferite preparate culinare de calitate inferioara.

GRaSIMEA DE PASaRE, spre deosebire de cea de mamifere contine o cantitate mai mica de acizi grasi saturati. Contine insa si acizi grasi nesaturati (linoleic, oleic, acid stearic etc., care ii confera digestibilitate si valoare nutritiva mai mare decat ale unturii sau seului.

ULEIUL DE PEsTE ?se extrage din ficat de ton, morun etc.; are valoare nutiritva deosebit de importanta, prin faptul ca asigura un aport insemnat de vitamine A si D. intrucat este format din acizi grasi nesaturati, este o grasime usor digerabila. Acesta nu se utilizeaza in alimentatia obisnuita, ci sub forma de ?cure? pentru fortificarea organismului. Prin aportul crescut de vitamine A si D se indica pentru o perioada limitata de timp, in functie de prescriptia medicala.

Atat uleiul din ficat de peste, cat si untura de peste, pe langa aportul de grasime pe care-l realizeaza, mai contin importante cantitati de retinol si colecalciferol (vitamina D3).

ULEIURILE VEGETALE-sunt cele mai indicate sa fie consumate in preparate culinare: Acestea prezinta avantajul ca sunt formate din acizi grasi nesaturati si au digestibilitate buna; prezinta dezavantajul ca, datorita prelucrarii termice, se pierd o parte din vitamine.

Dintre grasimile mixte, cea mai utilizata in alimentatia umana este margarina.

MARGARINA- este o grasime mixta, formata din grasimi animale si vegetale (unt, lapte, uleiuri vegetale etc.).Calitatea margarinei se obtine in functie de proportia amestecului. Valoarea energetica a margarinei depinde de cantitatea de lipide pe care o contine, in timp ce valoarea nutritiva este legata direct de ingredientele folosite.

Grasimile vegetale formate din uleiuri (de grau, porumb, floarea soarelui etc.) extrase din cereale, contin vitaminele B1,D si K.

Grasimile se digera mai greu pentru ca stau timp mai indelungat in stomac, ceea ce le face sa ?tina de foame?; marind sapiditatea mancarii.

Grasimile emulsionate, ca de pilda: untul, smantana, frisca etc., ca si uleiurile din cereale se digera mai usor. in schimb, grasimile bogate in acizi grasi saturati (grasimile de bovine si, mai ales de ovine) se digera mult mai greu; consumate in cantitati prea mari, raman in parte neabsorbite, provocand diaree. in general, grasimile consumate in cantitati mari – datorita tulburarilor de nutritie-conduc la obezitate, ateroscleroza etc.

Grasimile – sunt digerate in proportie de 96-98%. Cu cat emulsionarea (dispersarea) lor este mai fina, cu atat sapiditatea lor este mai mare.

Grasimile au calitatea de a provoca evacuarea veziculei biliare atunci cand aceasta este hipotona sau atona. in schimb, sunt contraindicate in dischineziile veziculare hipertone si hiperchinetice, in litiaza biliara etc.

Se stie ca, mancarurile bogate in grasimi sunt satioase, iar daca acestea sunt in cantitati prea mari, valoarea calorica a mancarii este acoperita. Surplusul de calorii se stocheaza in tesutul adipos, ducand la suprapondere, distrugand sanatatea organismului; aceasta producand atermatoza, cresc mortalitatea prin boli cardivasculare.

Grasimile alimentare au influenta asupra colesterolemiei (cantitatea de colesterol din sange).

Din cercetarile efectuate reiese ca grasimile formate din acizi grasi saturati provoaca cresterea colesterolului, in timp ce grasimile formate din acizi grasi nesaturati (uleiuri de flarea soarelui, de porumb, de soia etc.) duc la scaderea cantitatii de colesterol.

Oricat de buna sau indicata ar fi o grasime in prepararea hranei, ajunsa in stadiul de rancezire este fara indoiala nociva organismului.

Deci, se impune atentie si la pastrarea grasimilor, nu numai la prepararea lor.

Ca urmare, cumpatare in toate…

Magazin vitamine, magazin minerale

Share this post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>