Archive for the ‘Notiuni de baza’ Category

Cunoaştem cu toţii că piaţa suplimentelor  alimentare  este o piaţă emergentă,  fiind  într-o continuă creştere. Pe zi ce trece apar tot mai multe produse, care mai de care producător ori/şi comerciant lăudându-se cu efecte spectaculoase ale suplimentelor din portofoliul său, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea masei musculare, cât şi în eliminarea grăsimilor corporale, ca să nu mai amintim  despre suplimentele destinate prevenirii sau tratării feluritelor afecţiuni medicale. Este o piaţă concurenţială, în care  imensa majoritate a jucătorilor  respectă regulile jocului, însă, din păcate  există  şi trişori.                                    De câţiva ani de zilei există Legea etichetării produselor, această  lege  poate fi realtiv uşor ocolită, în cazul în care cei direct implicaţi dau dovadă de o anumită abilitate  şi, în aceeaşi măsură, consumatorul  nu este atent, mai bine zis nu este atent la ceea ce citeşte  pe etichata anumitor produse. Cu alte cuvinte, înscrisurile de pe etichetele anumitor produse induc în eroare consumatorul şi nu oricum, ci  în modul cel mai grosolan cu putinţă, cum veţi afla parcurgând acest material. Ni se pare, şi fapetele dovedesc că şi în cazul suplimentelor alimentare unii încearcă să se joace de-a ”alba-neagra”.

Românul are însă o mentalitate : tot ce vine din afară este  garantat,  “marfă”, ce este fabricat în România,  este ceea ce îndeobşte, în spiritul nostru mioritic, spunem  cu o oareacare doză de sarcasm , “lucru românesc”, mai precis,   un produs  necalitativ. Că vom vedea că nu lipsa de calitate caracterizează în totalitate produsele autohtone, este  cu totul o altă poveste. Ori, jucătorii necinstiţi exploatează tocmai acestă breşă  a mentalităţii consumatorului român. În plus, românul este şi mare amator de chilipiruri. Ar dori produse având un “brand” dar şi preţuri….”modice”.Ori calitatea  nu prea face casă bună cu preţurile derizorii.

Din păcate, cei mai muţlţi consumatori,  nu au  un orizont prea larg în sfera sulimentelor alimentare. Este şi explicabil având în vedere faptul că, abia de câţiva ani, suplimentele alimentarea u apărut pe piaţa românească.  Mai mult, există puţini specialiştii care să cunoască suficient de bine piaţa suplimentelor alimentare, astfel încât să poată face o recomandare bazată pe dovezi ştiintifice şi nu pe idei culese de ici şi colo, cu precădere din publicaţiile în spatele cărora stau însuşi procesatorii suplimentelor alimentare. De aceea, nu trebuie să mire pe nimeni  că textele produse care prezintă aşa-zisele „ informaţiile certe”  sunt subtil inoculate de către producători,  astfel încât să inducă în zonele subliminale ale cortexului  posibililor  cumpărători, în mod indirect, mesaje ce au menirea de a face legătura între dorinţele şi aspirţiile celor în cauză şi necesitatea   administrării respectivelor  suplimente alimentare, care  reprezintă interfaţa  dintre  antrenamentele cu greutăţi  şi  efecteele aşteptate, respectiv creşterea masei musculare  şi a forţei şi nu în ultimul rând, arderea  grăsimilor corporale,  scopul final fiind acela ca, pe această bază firmele în cauză să-şi poată vinde în primul rând produsele  respective şi apoi, pe această bază  să-şi diversifice şi amplifice portofoliul suplimentelor , ceea ce , în fond nu reprezintă altceva decât gartantul politicii de extindere şi consolidare a respectivelor firme  pe piaţa suplimentelor alimentare.

În primul rând orice posibil, cumpărător  trebuie să posede un minimum de cunoştinţe refertoare la suplimentele alimentare pentru a face o alegere corectă şi   pentru a evita eventualele capcane. Nu ne-am propus să  prezentăm un ghid la cumpărătorului, însă,  vom puncta câteva asepect deosebit de utile.

Calitatea unui produs depinde de calitatea ingredientelor ce îl compun, care trebuiesc înscrise obligatoriu,   şi în linba română pe eticheta oricărui produs, eficienţa suplimentelor alimentatre, indiferent de scopul urmărit (creştera volumului masei musculare, arderea grăsimilor, etc.), fiind dat  proporţiile diverselor ingrediente folosite. Toate aceste lucruri sunt exprimate în final, prin preţul produsului respectiv.

În plus, toate”instrucţiunile” trebuie să  fie scrise, în mod obligatoriu şi în limba română.

Principala capcană in achiziţionarea unui produs este să dăm mai mulţi bani pe un anumee produs decat face, cumpărând de fapt ceva ce este scris doar pe etichetă, dar de fapt nu există  şi în  cutie, sau există dar în cantităţi mai mici. Astfel, există anumite indicii, care pot induce în eroare cumpărătorii. Un astfel de indiciu ar fi  spre exemplu denumirea generică a produslului unei firme  oarecare, de exemplu:” 100% WHEY PROTEIN”, să spunem că acesta ar fi “titlul” produsului. Parcurgând lista ingredientelor , respectivul cumpărător, însă, citeşte că de fapt conţinutul proteic al respectivului produs este  abia  de….65%. Ori el spera că va găsi proteine în proporţie de 100. Cum  vom vedea pe parcurs, 100% nu  rezultă  nici în cazul  în care însumăm  ingredientele  din anumite suplimente alimentare,  o bună parte…”pierzându-se pe drum”,fiind nesprecificate pe etichetă. La prima vedere, ar părea că este o aritmetică de genul  lui Pristanda, din  “O scrisoare pierdută”, însă lucrurile  nu  le putem lua sub aspect comic.  Mai mult, se pare  că este ca şi aritmetica, de genul 1+1=3. Oare, respectivele  ingrediente”lipsă la apel” se regăsesc în conţinutul amabalajului? Probabil, având în vedere că  trebuie să “iasă” gramajul. Dar oare diferenţa”nespecificată” nu repreziuntă un atentat la săntatea consumatorului?  Iată, nişte întrebări pur retorice, pe care fiecare dintre dumneavoastră trebuie să şi le pună.

Mergând pe firul Adrianei capcanelor “întinse” de  anumite suplimente alimentare, multe neajunsuri şi posibile capcane se datorează faptului că presupusele efecte benefice conferite  de multe suplimente alimentare sunt  prea puţin  testate.

Există alte “chichiţe” care ies din sfera bunului simţ şi  ne vom lega de ele.

Whey Protein, Milk&Egg,  Creatine Capsule, desemnează denumirea comercială  a anumitor suplimente alimentare. Le putem lesne asemăna cu alte produse de cu tiotul alt ge. Când spui Xerox, te gândeşti la copiatoare,  chiar dacă sunt produse de către firma, Minolta. Când spui Rigips,  te gândeşti la gips-carton, chiar dacă este  fabricat de către  o firmă  de la noi din ţară. Când spui Şampanie te gândeşti la  vinul spumant, fie provenind  din  podgoria Murfatlar. Şi  exemplele pot continua. Ceea ce iese în evidenţă este faptul că un brand a transmis în conştiinţa colectivă simbolul unui anumit gen de produse.

Revenind la suplimentele alimentare, bună oară Whey Protein  şi  Milk &Egg, este un produs aflat şi în portofoiul firmei noastre, Pro Nutrition, ca şi al  multor firme cu  tradiţie  îndelungată  în  domeniul suplimentelor alimentare, dar şi al unora care au apărut ca defuncta cometă Haley, din “înaltul cerului” şi care dacă stăm  să amaalizăm au  o vârstă “asttronomică”… de vreo doi ani şi jumătate.. Ceea  ce  jucătorii  necinstiţi de pe piaţa suplimentelor alimentare ignoră în totalitate şi, prin aceasta îşi arată adevărata  faţă publicului consumator este aceea că firmele serioase investesc începând  din sfara cercetării, a testării produselor, certificării calităţii  lor prin implementarea normativelor ce garantează calitatea produselor, în speţă, ISO 9001 şi  twrnâminând cu a celor de mediu 14001. În plus,  poziţia lor vis-à-vis de consumator, este loială  inclusiv în ceea ce priveşte etichetarea produselor, nemaivorbind despre  corespondenţa deplină dintre ceeea ce este înscris pe etichetă, conţinutul produsului, precum şi măsurile de securitatea alimentară care se iau cu acest prilej, evitându-se inclusiv prin  anumite măsuri  de securitate, “piratarea”produselor.

Şi, toate acestea,  costă bani. Cei ce practică preţuri de dumping(aviz amtorilo de chilipiruri!), acţionează începând de la mdul de prezentare al produslui.  În primul rând etichetarea.  “Clonează” etichetele altor firme, din “comoditate” ori lipsă de inspiraţie. Cei ce au cunoştinţe mnimaliste  referitoare la publicitate/advertising,  au avut prilejul să vadă clipuri publicitare “trase la indigo”, iar  noi, ar zice cârcotaşii( nu Huidu şi  cu atât mai puţin, Gănuşe),  ne facem probleme cu  nişte amărâte de etichete… Apoi, lipseşte cu desăvârşire etichetarea în limba română. În schimb, pe capacul ambalajului produsului, pe un fluturaş, ori flaier cum le place la unii  din lumea culturismului, să le spună, există  nişte “recomandări” sforăitoare,  de genul că,  “generaţii întregi de atleţi au obţinut rezultate deosebite  consumând respectivul produs, satisfacţia lor vis-à-vis de produs fiind maximă….”

Bunăoară, o firmă care importă şi desface  suplimente alimentare  având o “tradiţie” de  doi, maximum trei ani,  face ceea ce v-am semnalat  mai sus. Nu facem publicitate mascată şi nici directă firmei respective, aşa că nu-I dăm numele. Noi, cei  de la Pro Nutition ştim cine stă în spatele respectivei firme, având în vedere cîă am conlucrat vreo cinci ani cu “guru”-l  suplimentelor alimentare, în cauză,  înainte de a avea marea revelaţie…de lider zonal în domeniu,  importator şi redactor al unei publicaţii, pe măsură.

Revenind la etichetare, putem citi în limba enegleză că produs este procesat în EU. În care din cele  27 de ţări?  Identitatea naţională nu s-a pierdut şi nici nu se pierde prin integrare, fie ea şi europeană. Tot  noi vă spunem că, aceste produse sunt procesate  puţin mai la vest..  pe cursul mijlociu al Dunării. Vă daţi seama unde anume? Vă dăm câteva repere: cam pe unde se varsă Tisa în bătrânul Danubiu.

Pentru un a numit produs cu o denumire generică, să o amintim în treacăt, Milk &Egg, procesată oare de către ce  firmă care, a asigurat  satisfacţie generaţiilor de culturişti???,citind  cu atenţie compoziţia în macronutrienţi, la 100 grame de produs rezultă următoarele:

-          proteine 70 grame;

-          carbohidraţi 16, 3 grame;

-          grăsimi 0, 7 grame.

Însumându-le, nu rezultă decât 87 de grame. Revenind la aşa-zisa aritmetică a lu’Ţugui, poate ne ajută Ghiţă Pristanda, din comedia lui Caragiale  să descoperim unde anume sau mai precis, ce anume sunt cele 13 grame nespecificate….No comment!

În astă vreme, firma autohtone,  care au  trecut prin “furcile caudine” ale auditului, pe propria lor cheltuială şi au obţinut certificarea de calitate şi,  nu în ultimul rând, au făcut investiţii serioase inclusiv prin  achiziţionarea instrumentarului necesar punerii pe picioare de laboratoare  necesare  testării calităţii produselor, tocmai  pentru ca, în fiecare ambalaj în parte conumatorul să  primească ceea ce şi-a dorit( şi, în fond ceea ce a plătit), sunt oarecum afectate de politica acestor “rechini” în domeniul  suplimentelor alimentare.

Bunăoară, firma noastră, Pro Nutrition,în şapte ani de activitatea reuşit să-şi creeze  un portofoliu  impresionant de suplimente almentare,  realizând  exporturi în U.E.(Ungaria, Suedia, Slovacia),apoi, dincolo de Prut(frontiera estică a U.E.), în Republica Moldova şi Ucraina dar şi în lumea musulmană în Quatar(unde exigenţele referitoare la produsele ce conţin  proteine sunt mai mari, ţinând de anumite percepte religioase specifice Coranului).

Cum se realizează exportul? În primul rând, prin obţinerea unor certifiate de caliate/ de garanţie, celelalte aspecte ţinând de legislaţie şi politica de markerting. La “intern” ori la export, calitatea produserlor Pro Nutriion, este însă, aceaşi.

Cum ne putem apăra în faţa unor posibile capcane? Probabil, singura soluţie viabilă este documentarea permanentă din surse demne de încredere, astfel încât să fim pregătiţii să nu înghiţim (la propriu ş la figurat) orice ni se spune. Citind publicaţiile noastre, Muscle Fit şi Pro Muscle Magazin, veţi fi la curent cu noutăţi în  domeniul suplimentelor începând cu legislaţia în domeniu şi până la, să-I spunem neoficial,  orientări şi preferinţe  în domeniul suplimentelor în funcţie de  obiectivele ce vi le-aţi propus.

În fine, dacă ne testăm/verificăm  propriile produse, în aceeaşi măsuură  suntem capabili  să verificăm şi produsele altor firme şi, cu siguranţă  vom face acest lucru, cu precădere în cazul  acelor firme care  atentează în primul rând la …bunul simţ. Ne vom posta în turla de control şi vom trage semnalul de alarmă ori de câte ori va fi nevoie, asemănător străjerului din cetatea medievală,  strigând în acelaşi timp, consacratul avertisment: Te văd, te văd!” Aviz amatorilor!

Popularity: 3% [?]

În discuţiile colocviale, purtate cu prieteni, rude şi vecini mi-a fost dat adeseori să aud, că la  noi, acolo unde se fac “medicamente” (n.a – la firma Pro Nutrition), au auzit că… şi că…, ştiţi dumneavoastră cum e cu bârfele, în orăşelele de provincie. Le-am spus de zeci de ori, până la plictis interlocutorilor mei că, în cadrul firmei noastre nu se fabrică medicamente, ci suplimente alimentare. Eu am spus, eu am auzit. Ei şi acum dau înainte cu “medicamentele” , din cauza faptului că nu sunt capabili să facă distincţia între medicamente şi suplimente alimentare, această confuzie datorându-se, pe de o parte şi lipsei de înţelegere, a credibilităţii că un corp antrenat prin metode specifice culturismului natural, ajutat de o dietă în care sunt incluse suplimente alimentare, poate ajunge la dimensiuni parcă venite de pe o altă planetă.  Lipsa de informare, ca să mă exprim în termeni “blânzi”, precum şi anumite mentalităţi în gândire, care la generaţia mai veche persistă din vremea “omului nou”, respectiv al societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în care, te cam pricepeai la toate şi în fond la nimic, face ca vălul de ceaţă să persiste în gândirea “multilateralilor” şi, spre surprinderea mea am auzit şi nişte afirmaţii…de-a dreptul hilare potrivit cărora suplimentele alimentare ar fi…”droguri”. Şi de data aceasta “multihomo” confundă…marfa cu ambalajul, ei neauzind de steroizii anabolizanţi căci, în fond la asta le stătea gândul dar nu găseau termenul.

O altă posibilă sursă de confuzie vinde ”din interior”, din farmacii şi puncte farmaceutice, în care se găsesc în devălmăşie, produse cosmetice, suplimente alimentare (vitamine, minerale, etc), produse de plafar (ceaiuri de plante medicinale), dar şi diverse materiale specifice medicinei alternative (pliculeţe cu argilă pentru argiloterapie), altele cu şi fără “aripioare”, precum şi, în final mult discutatele medicamente, gratuite, compensate, ori la preţ întreg. Datorită celor mai sus menţionate există în rândul publicului larg, o confuzie în ceea ce priveşte suplimentele alimentare vs. medicamente, asemănătoare cu cea dintre produsele  farmaceutice şi cele cosmetice.

Este o diferenţiere de structură, între medicamente şi produse cosmetice. Curtea Europeană de Justiţie a legiferat în 1991, pentru statele membre ale Comunităţii Europene* – definiţia următoare a medicamentului: “substanţele care tratează sau previn boala la oameni sau animale, respectiv substanţele care sunt administrate spre a restaura, corecta şi modifica funcţiile fiziologice”.

În acelaşi act se face şi distincţia netă – a medicamentelor de produsul cosmetic, care este : “Orice substanţă plasată în contact cu părţile externe ale corpului, exclusiv pentru a le curăţa, proteja ori parfuma, în vederea schimbării aparenţei acestora sau a corecta mirosurile corpului”.

*Comunitatea Europeană, este denumită astăzi Uniunea Europeană, (U.E.)

Este, în esenţă cam deosebirea pe care legislaţia românească actuală o face între suplimentele alimentare şi alimentele propriu – zise, nepunându-se nicidecum la nivelul “gulerelor albe” problema confuziei dintre suplimentele alimentare şi medicamente sau dintre suplimente şi steroizi anabolici sau/şi droguri.

Din păcate, există situaţii critice legate de alimente şi alimentaţie, când respectarea normelor sanitar – veterinare de producţie, de conservare şi de preparare a alimentelor a dus la declanşarea unor episoade epidemice pe care mass – media le-a relatat la timpul potrivit.

Pentru a se evita astfel de situaţii nedorite Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au recomandat tuturor ţărilor să aplice normele internaţionale de calitate şi igienă a alimentelor, în vederea protejării sănătăţii populaţiei.

Apariţia în alimentaţia umană a porumbului modificat genetic, omologat doar pentru hrana animaleor, a neliniştit opinia publică: FAO a invitat guvernele să analizeze serios îngrijorarea consumatorilor şi să treacă urgent la aplicarea normelor Codex. Comisia “Codex Alimentarius” este organismul internaţional cel mai înalt în acest domeniu, afiliat la OMS şi FAO, la care au aderat 165 de state. Acest organism veghează la calitatea alimentelor şi la respectarea normelor de securitate sanitară.

Potrivit OMS şi FAO, anual mor două milioane de copii din cauza afecţiunilor diareice provocate de apă sau alimente, iar peste un miliard de persoane suferă de toxinfecţii alimentare. Chiar în ţările industrializate se estimează că un sfert de populaţie contractează una dintre aceste infecţii, iar indicele de mortalitate atinge 20 de cazuri la un milion de persoane.

SUA au fost primele care, conformându-se recomandărilor OMS şi FAO, au creat un organism specific, Food and Drug Administration (FDA), care controlează şi avizează toate produsele alimentare şi chiar suplimentele alimentare la care recurge populaţia, dându-i acesteia garanţia securităţii alimentare. Standardele FDA sunt atât de riguros întocmite, încât se bucură de recunoaşterea organismelor mondiale implicate în asigurarea sănătăţii omului şi au început să fie preluate şi aplicate pe plan naţional de numeroase ţări, inclusiv la noi.

Dar cum litera şi spiritul legii sunt cele mai explicite, le dăm lor cuvântul.

Potrivit ORDINULUI  MINISTRULUI SĂNĂTĂŢII NR. 1214/23.12. 2003., PRIVIND APROBAREA NORMELOR PRIVIND SUPLIMENTELE ALIMENTARE (M.O. partea I, nr. 50/21.01. 2004.)

CAPITOLUL I

Art. 2 -  subpunctul a) suplimentele alimentare reprezintă produse alimentare al căror scop este să completeze dieta normală şi care sunt surse concentrate de nutrienţi sau alte substanţe cu efect nutriţional ori fiziologic, separat sau în combinaţie, comercializate sub formă de doză, cum ar fi capsule, pastile, tablete, pilule şi alte forme similare, pachete de pulbere, fiole de lichid, sticle cu picături şi alte forme asemănătoare de preparate lichide sau pulberi destinate consumului în cantităţi mici, măsurabile;

b) nutrienţii prezintă următoarele substanţe:

(I) vitamine;

(II) minerale.

În continuare se lărgeşte aria de definire a suplimentelor alimentare, specificându-se la

Art. 3 - În categoria suplimentelor alimentare, conform definiţiei cuprinse la art.2 lit. a) se includ şi următoarele:

a) proteine pure sau sub formă de izolate proteice, izolate proteice şi hidroizolate proteice, aminoacizi şi amestecuri ale acestora;

b) lipide alimentare (inclusiv acizi graşi polinesaturaţi esenţiali);

c) fosfolipide (lecitine, cefaline, serinfosfatide, inozitofosfatide) până la cantităţi ale conţinutului de fosfor de 1g/zi;

d) fibre alimentare până la cantitatea de 24g/zi;

e) produse parabiologice: parobiotice, prebiotice, semibiotice – alimente funcţionale care reglează flora microbiană intestinală.

Art.4 – (1) Pot fi utilizate la fabricarea suplimentelor alimentare numai vitaminele şi mineralele enumerate în anexa nr. I şi în formele listate în anexa nr II.

(4) Ministerul Sănătăţii poate acorda derogare de la cerinţele prevăzute la alin.(1) până la data de 31 decembrie 2009 pentru utilizarea vitaminelor şi mineralelor nemenţionate în anexa nr.I sau sub formele nemenţionate în anexa nr. II, cu condiţia ca:

a) substanţele respective să fie utilizate în unul sau mai multe suplimente alimentare comercializate în Uniunea Europeană la data intrării în vigoare a prezentelor norme.

b) Autoritatea Europeană de Siguranţă Alimentară să nu fi emis un aviz nefavorabil pentru utilizarea acestor substanţe sau utilizarea lor în această formă ,,în producerea suplimentelor alimentare, pe baza unui dosar ce susţine utilizarea substanţei în cauză, prezentat Comisiei Europene de către statele membre ale Uniunii Europene nu mai târziu de 12 decembrie 2006.

Art.5 - (1) Cantităţile maxime de vitamine şi minerale prezentate în suplimentele alimentare pentru o porţie zilnică de consum, conform recomandărilor fabricantului, se stabilesc luându-se în considerare următoarele:

a) nivelurile superioare de siguranţă ale vitaminelor şi mineralelor stabilite prin evaluarea ştiinţifică a riscului, pe baza datelor ştiinţifice general acceptate, ţinând cont de variaţia nivelurilor de sensibilitate ale diferitelor grupuri de consumatori.

b) aportul de vitamine şi minerale din alte surse alimentare.

Cam aceasta prevede legislaţia, iar procesatorii suplimentelor alimentare le respectă întocmai. Doritorii pot consulta respectivul Monitor Oficial pentru o informare mai amplă.

Întreaga activitate a  firmei Pro Nutriton este ghidată de doi piloni: legislaţia în vigoare şi respectul faţă de consumator. Putem exemplifica această directivă prin faptul că la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern, nr.106/2002 – privind etichetarea alimentelor, în numărul 17/iunie – iulie 2003 al revistei Muscle Fit, prin intermediul articolului sugestiv intitulat „Citeşte eticheta” vă prezentam câteva considerente esenţiale în legătură cu etichetarea produselor şi vă expuneam certificatul de garanţie al calităţii materiei prime, de primă clasă provenite din import, din care procesăm produsele noastre. Este o dovadă a spiritului de comunicare, indubitabil.

Scepticilor le  mai venim în sprijin cu un argument pentru a putea face o distincţie clară între medicamente (produse farmaceutice) şi suplimentele alimentare. Dacă în industria farmaceutică, se cere, pentru ca un produs să poată intra în fabricaţie de serie, să respecte reglementările europene, Good Manufacturing Practice (buna practică de producţie), suplimentelor alimentare nu li se aplică acelaşi regim. În vederea desfăşurării unui comerţ civilizat, modern şi în plus, pentru a se evita produsele “piratate”, începând cu data de 15 martie 2004, în conformitate cu standardele EN23166:1993 şi STAS12208-90, pentru asigurarea unicităţii codurilor pentru produse în procesele de ambalare, transport şi distribuţie, Asociaţia Română pentru Paletizare şi Containerizare a atribuit spre utilizare, în procesul de marcare cu coduri de bare a produselor, firmei Pro Nutrition, codurile: RO 1766 indicativ alfanumeric şi 6421766 indicativ numeric, ceea ce înseamnă că toate produsele noastre marcate cu coduri de bare sunt originale, în ambalaje închise ermetic şi sigilate.

Revenind la disputa noastră, suplimentele alimentare nu au nici în clin, nici în mânecă cu steroizii anabolizanţi, darmite cu medicamentele şi în fond nici cu alimentele. Referindu-ne la  deosebirea dintre suplimentele alimentare şi alimente, comparaţia se poate extinde în domeniul sportului, este voba despre culturism şi haltere (ca sport olimpic, nu ca greutate liberă). Ambele au un singur punct comun, folosesc haltera (ca material sportiv). Diferenţierile încep de aici, pe câtă vreme în sportul haltere obiectivul este de a ridica cât mai mult (ca de altfel şi în powerlifting), culturismul vizează să creeze şi să menţină o tensiune musculară adecvată creşterii optime a masei musculare. Cam la aceasta se rezumă, în fond şi asemănarea dintre produsele alimentare şi suplimente. Ambele au, vorbind la modul general aceleaşi surse de bază de materii prime, prelevate din agricultură şi zootehnie, precum şi aditivi alimentari, coloranţi alimentari, diverse arome, etc. În rest alimentele sunt alimente, iar suplimentele, suplimente şi aici trebuie făcut, potrivit legislaţiei în vigoare distincţia că, suplimentele alimentare nu pot să înlocuiască principiile alimentare, în vederea unei hrăniri sănătoase, aşa cum le defineşte şi termenul de referinţă, completează doar alimentaţia celor ce le utilizează cu menţiune expresă de a se ţine cont în cazul dozării acestora de recomandările procesatorilor.

Că în farmacii găsim spre exemplu mutivitamine, nu înseamnă că s-a încălcat  legislaţia în vigoare, însă vitaminele de sinteză, căci acestea au format de pastile, ţin de “parohia” suplimentelor alimentare.

Să aruncăm deci o privire asupra celui mai vechi supliment alimentar, creatina.

Creatina a fost descoperită în anul 1832, de către un cercetător francez numit Michel Eugene Chevrul, descoperitorul ei numind-o “creatină”, nume sub care este cunoscută în întreaga lume. Iniţial a fost descoperită ca un element organic existent în carne (1832), ulterior la mijlocul deceniului al optulea al secolului al XIX-lea, deci după 1880 s-a descoperit prezenţa ei şi în urină.

Anul 1927 a reprezentat un an de cotitură, deoarece s-a descoperit fosforcreatina (creatina fosfat – n.a.), ca o combinaţie a fosforului cu creatina.

Relativ târziu, creatina monhidrat, a fost studiată pentru prima dată în anul 1904, la peste 70 de ani de la data descoperirii creatinei şi chiar şi în prezent deţine exclusivitatea preocupărilor cercetătorilor, dar nici măcar un singur studiu nu a putut aduce vreun argument potrivit căruia administrarea creatinei ar avea anumite efecte secundare. Şi, fără excepţie aşa stau lucrurile şi cu glutamina şi cu arginina, cu aminoacizii BCAA,  pentru a nu vorbi de batoanele proteice sau de băuturile cu efecte energizante, revitalizante.

În ceea ce priveşte steroizii anabolizanţi, am prezentat în paginile revistei Muscle Fit nr.  28 din aprilie – mai a.c. istoricul lor, în articolul omonim ”Istoricul steroizilor anabolici”.

Din anul 1889, când s-au făcut primele injecţii cu extras de testicul de vier (ce conţine testosteron), mai bine de 100 de ani, până în anii ‘70 când s-au efectuat primele controale antidoping cu  prilejul JO din 1972 şi ’76, steroizii au avut câmp liber de acţiune.

În SUA, preşedintele Bush jr. a promulgat la sfârşitul anului trecut noi acte normative, mai aspre comparativ cu cele mai vechi, prin care nu se face mare diferenţă între producătorii de steroizi, dealerii şi consumatorii acestora şi cei, din zona “crepusculară” a drogurilor.

În vara aceasta, cu ocazia concursului de culturism “Arnold Classic”, al doilea ca importanţă după Mr. Olympia, fostul culturist, star al Holywoodului, actualul guvernator al Californiei, Arnold Schwarzenegger, a declarat război deschis steroizilor anabolizanţi, cu toate că în tinereţe a recurs şi el la astfel de “ajutoare”. Ce să-i facem “ale tinereţii valuri”, cum spune nea’ Iancu Caragiale. Terminator iarăşi este în misiune. Va reuşi el să învingă ”forţele întunericului”? Rămâne de văzut.

La noi, Legea privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, – Nr. 552 din 30.11.2004, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 1215 din 17.12.2004, alături de modificările aduse Legii educaţiei fizice şi sportului promulgată tot anul trecut, vin să facă ”curăţenie”, începând cu pseudoefedrinele luate din culpă medicală, nu ştiu de către care înnotătoare şi terminând cu cei mai puternici steroizi, incluzând şi insulina pe post de steroid, pentru a creşte performanţele sportive (nu medicament pentru diabetici).

Dacă totuşi aveţi dubii în ceea ce priveşte suplimentele alimentare, vă recomandăm să citiţi articolul intitulat: Creatina – suplimentul minune, în care am prezentat beneficiile pe care le aduce creatina organismului uman, inclusiv asupra stării de sănătate a organismului, articol bazat pe câteva din cele aproximativ 150 de studii ce s-au făcut în ultimii patru ani, studii în care nu s-a putut releva măcar un singur aspect referitor la efectele secundare ale creatinei. Aşa cum stau lucrurile cu creatina, aşa stau şi cu arginina, cu glutamina, cu aminoacizii BCAA şi lista rămâne în continuare deschisă, căci există un semn de echivalenţă între suplimentele alimentare şi sănătate.

Popularity: 1% [?]

Nu este recomandabilă administrarea suplimentelor de seleniu la caini şi pisici

fără sfatul şi supravegherea atentă a unui veterinar. Mineralul respectiv poate fi

periculos, mai cu seamă dacă animalul dumneavoastră este bătran sau bolnav.

CAPITOLUL DOUĂZECI ŞI DOI BREVIAR VITAMINIC, BINE DE REŢINUT

PRECAUŢII

Deşi ştim cu toţii că vitaminele ne sunt necesare, există anumite situaţii şi

condiţii metabolice care solicită precauţii şi moduri de abordare speciale. Pentru

a avea cat mai multe beneficii de pe urma vitaminelor, vă rog să citiţi cu atenţie

lista care urmează:

• pacienţii cărora li se administrează megadoze de vitamina A, ca tratament al

afecţiunilor dermatologice, riscă să capete o hipervitaminoză cronică;

• deficitul de vitamină A poate determina pierderi de vitamină C;

• doze mari de vitamină A pot cauza defecte congenitale la noii născuţi, mai cu

seamă dacă sunt administrate in primul trimestru de

sarcină; de aceea, nu sunt recomandabile pentru gravide;

• supradozele de vitamină Bl (tiamină) pot afecta glanda tiroidă şi secreţia de

insulina, cauzand deficit de B6 şi pierderi ale celorlalte vitamine B;

• administrarea timp indelungat a oricărei vitamine B singure se poate solda cu

deficitul major al celorlalte;

• femeile gravide nu trebuie să ia doze de peste 50 mg vitamină B6 (piridoxină)

fără avizul medicului;

• bolnavii cărora li se administrează L-dopa pentru Parkinson nu trebuie să ia

vitamină B6;

• doze mari de vitamină B2 (riboflavină), mai cu seamă in lipsa suplimentelor de

antioxidanţi, pot cauza sensibilitate la razele solare;

• deoarece vitamina D favorizează absorbţia calciului, excesul poate cauza

creşterea cantităţii de calciu din sange (hipercalcemie);

• nu mancaţi albuş de ou crud fiindcă acesta are capacitatea de a neutraliza

biotina existentă in organism;

• cantităţi mari de vitamină C pot anihila efectul anticoagulant al anumitor

fluidizanţi sangvini (warfin, coumadin);

• vitamina C poate necesita scăderea dozelor de medicamente administrate

diabeticilor şi bolnavilor cardiovasculari, aşa că aceştia ar trebui să-şi consulte

medicul curant in această eventualitate;

• megadozele de vitamină C intensifică eliminarea acidului folie şi a vitaminei

B12, deci asiguraţi-vă măcar minimum dozelor recomandate zilnic;

• cantităţi excesive de colină, administrate timp indelungat, produc deficit de

vitamină B6;

• dacă suferiţi de tulburări cardiace, sfătuiţi-vă cu medicul dumneavoastră in

privinţa dozajului optim de vitamină D;

• diabeticii, hipertensivii, cei care suferă de reumatism cardiac sau de

hiperfuncţie tiroidiană trebuie să manifeste prudenţă in utilizarea vitaminei E;

dacă vă incadraţi intr-una din aceste categorii, incepeţi cu o doză foarte mică şi

măriţi treptat cantitatea cu cate 100 UI in fiecare lună, pană la 400-800 UI zilnic;

• suferinzii de febră reumatismală cardiacă trebuie să ştie că se confruntă cu un

dezechilibru de funcţionare intre cele două părţi ale inimii,

iar dozele mari de vitamină E pot mări acest dezechilibru; dacă vă aflaţi intr-o

asemenea situaţie, sfătuiţi-vă cu medicul dumneavoastră inainte de a lua

suplimente;

• vitamina E poate ridica tensiunea arterială la hipertensivi, dar, dacă se incepe

cu doze mici şi se creşte progresiv, rezultatul final va fi o scădere a tensiunii

datorită proprietăţilor diuretice ale vitaminei E;

• unii diabetici şi-au putut reduce nivelul de insulina după administrarea

vitaminei E; verificaţi impreună cu medicul dumneavoastră;

• reducerea dozelor de vitamină E trebuie să aibă loc tot progresiv;

• dozele foarte mari de acid folie pot masca simptomele de anemie pernicioasă;

• persoanelor cu tulburări convulsive sau cancere pe fond hormonal in

antecedente nu li se recomandă administrarea timp indelungat a dozelor mari de

acid folie;

• acidul para-aminobenzoic şi acidul folie pot inhiba eficacitatea sulfonamidelor;

• megadozele de vitamină K riscă să se acumuleze in organism şi să cauzeze

distrugerea globulelor roşii şi deci anemie;

• suplimentele de acid folie sunt contraindicate celor care iau fenitoină

(medicament anticonvulsiv);

• pacienţii care urmează un tratament cu anticoagulantul Dicumarol

(Trombostop) trebuie să ţină seama că vitamina K sintetică poate inhiba

eficacitatea medicamentului; reciproca este de asemenea valabilă, Trombostopul

impiedicand absorbţia vitaminei K naturale;

, • * cantităţi mari de vitamină K riscă să producă transpiraţii şi bufeuri;

• suferinzii de diabet sever, glaucom, ulcer peptic, gută sau funcţionare

deficientă a ficatului trebuie să manifeste prudenţă faţă de nicotinamidă;

• nu daţi nicotinamidă cainelui sau pisicii dumneavoastră, fiindcă le poate cauza

transpiraţie abundentă şi bufeuri; nu suplimentaţi dieta animalelor cu vitamină

A sau D fără sfatul prealabil al medicului veterinar;

• doze excesive de acid para-aminobenzoic pot afecta negativ ficatul, rinichii şi

inima la indivizii mai sensibili;

• fierul nu trebuie administrat suferinzilor de anemie sideoacrestică,

hemocromatoze şi talasemie;

• dacă luaţi sulfat feros, pierdeţi vitamină E;

• cantităţi mari de cofeină pot inhiba absorbţia fierului;

• cei ce suferă de disfuncţii renale nu trebuie să depăşească zilnic doza de 3000

mg magneziu;

• cantităţi mari de mangan reduc gradul de utilizare a fierului in organism;

• dozele mari de mangan pot cauza dificultăţi motorii şi slăbiciune la anumiţi

indivizi;

• dietele cu conţinut ridicat de grăsimi măresc gradul de absorbţie a fosforului şi

determină scăderea nivelului de calciu;

• dacă luaţi medicamente pe bază de cortizon şi aldosteron, ca de exemplu

Prednison, pierdeţi potasiu şi, in acelaşi timp, reţineţi in organism sodiul;

consultaţi un medic pentru suplimentele necesare;

• transpiraţia excesivă poate cauza deficit de sodiu;

• prea mult sodiu determină pierderi de potasiu;

• doze mari de zinc determină pierderi de cupru şi fier;

• dacă luaţi suplimente de zinc, asiguraţi-vă cantităţi suficiente de vitamină A;

• suferinzii de boala Wilson pot dezvolta toxicitate faţă de cupru;

• cantităţi mari de cobalt riscă sa provoace hipertrofia tiroidei;

• dacă urmaţi un tratament pentru tulburări tiroidiene, trebuie să ţineţi seama de

faptul că şi varecul exercită o influenţă asupra glandei tiroide; in cazul in care leaţi

utilizat pe amandouă, sfatul meu este să vă repetaţi analizele; este posibil să

aveţi nevoie de cantităţi mai mici de medicament;

• cantităţi mari de varză crudă pot determina apariţia unui deficit de iod, creand

disfuncţii in producerea hormonilor tiroidieni la persoanele cu deficit de iod;

• stridiile, dolomita şi făina de oase, deşi sunt surse bogate de calciu, pot conţine

plumb sau alte substanţe toxice;

• laptele ce conţine vitamina D sintetică determină carenţe de magneziu;

• marii băutori de cafea şi ceai — ca şi amatorii de cola, dealtfel — trebuie să ştie

că ingerarea unor cantităţi considerabile de cofeină cauzează

deficit de inozitol;

• dacă luaţi cantităţi mari de vitamina C, comunicaţi acest lucru medicului

dumneavoastră; vitamina C poate modifica rezultatele analizelor de glucoza in

sange şi urină; de asemenea, maschează prezenţa sangelui in materiile fecale;

• pentru o bună absorbţie a vitaminei A, nu vă angajaţi in exerciţii fizice

solicitante decat după patru ore de la administrarea suplimentelor;

• cuprul are tendinţa de a se acumula in sange, consumand rezervele de zinc’ale

creierului;

• suplimentele ADN-ARN măresc nivelul de acid uric şi sunt contraindicate

suferinzilor de gută;

• tirosina şi fenilalanina pot ridica tensiunea arterială şi nu trebuie luate

impreună cu medicamente antidepresive; aceşti doi aminoacizi sunt

contraindicaţi celor cu melanoame maligne pigmentate;

• acidul para-aminobenzoic nu este indicat bolnavilor care urmează un tratament

cu metotrexat (Antifolan)—un medicament anticancerigen;

• acidul folie (Folacin) reduce acţiunea anticonvulsivă a fenitoinei;

• cei care folosesc inhibitori Mao trebuie să evite produsele supuse invechirii

(resturi de branzeturi, vinuri etc.) care au un conţinut ridicat de tiramină;

concentraţia de tiramină a alimentelor creşte odată cu timpul;

• eficacitatea antibioticelor este redusă in prezenţa suplimentelor; (acestea

trebuie luate cu cel puţin o oră inainte sau două ore după administrarea

antibioticelor);

• calciul poate afecta eficacitatea tetraciclinei;

• dozele mari de vitamină D şi ascorbat de calciu sunt contraindicate persoanelor

care iau Digoxin pentru tratamentul afecţiunilor cardiace;

• antibioticele cu spectru larg de acţiune nu trebuie luate cu doze mari de

vitamină A;

• vitamina A nu trebuie luată impreună cu antiacneice ca izotretinoina;

• colina nu este recomandată in timpul fazei depresive a afecţiunilor maniacodepresive,

doarece poate agrava această stare;

• fructele de papaya şi ananasul crud nu se recomandă suferinzilor de ulcer

Suplimente nutritive pe www.bodylinemall.ro

Popularity: 2% [?]

Peste tot, in toată lumea, vitaminele sunt aceleaşi, numai dozajele diferă. Pe plan

internaţional, este folosit sistemul metric şi nutrienţii se măsoară in unităţi de

greutate (vezi secţiunea 132 pentru o mai bună inţelegere).

Medicul meu obstetrician nu-mi spune tot timpul decât „Ia-ţi vitaminele!”

Dacă dumneavoastră sunteţi farmacist şi nutriţionist, puteţi să-mi explicaţi

ce medicamente pot fi periculoase pentru mine şi copilul meu?

Toate, cu excepţia celor prescrise de medic. Orice medicament, alcoolul, nicotină

şi cofeina, trebuie considerate contraindicate in timpul gravidităţii. Majoritatea

preparatelor medicamentoase pot străbate placenta, afectand atat fătul cat şi

mama. Ţinand seama că transformările majore in dezvoltarea embrionului uman

au loc in primele săptămani de viaţă, chiar şi la simpla bănuiala că sunteţi

insărcinată trebuie să cereţi sfatul unui medic inaintea administrării oricărui

medicament.

Există anumite deficienţe nutriţionale specifice vârstei a treia?

Ca regulă generală, da, există. Pe langă faptul că varstnicii consumă mai multe

medicamente decat oricare alt grup al populaţiei, ei suferă adesea de carenţe

nutriţionale subclinice datorate stilului de viaţă şi cantităţilor insuficiente de

nutrienţi (insuficienţe cauzate de absorbţia greoaie, dentiţia proastă, singurătate

şi de alte probleme cu caracter social)!

in mod obişnuit, la bătrani se inregistrează carenţe de acid folie, calciu,

vitaminele Bl2, C şi D. De asemenea, din cauza tendinţei de a lua laxative in mod

regulat, se produc pierderi de vitamine A, D, E, K, de calciu şi potasiu (vezi

secţiunea 250 — carenţe de vitamine determinate de administrarea

medicamentelor).

Sunt o femeie în vârstă de treizeci şi cinci de ani care munceşte zilnic. Şi

când spun „munceşte” mă refer la efort fizic serios — sport de performanţă.

Ştiu că am nevoie de cantităţi mai mari din anumiţi nutrienţi decât ceilalţi

oameni; dar care sunt aceştia?

Este vorba despre vitaminele A, B6, C, calciu (pentru utilizarea optimă a

proteinelor), magneziu (se pierde mult prin sudoarea eliminată in timpul efortului

fizic şi este esenţial pentru relaxarea musculară), aminoacizi cu catenă ramificată

(necesari pentru repararea ţesutului muscular). in vederea susţinerii energetice a

efortului fizic, anumite

alimente şi elemente nutritive sunt mai bune decat altele. De exemplu, soia este

mai indicată decat mazărea; spaghetele din făină de grau integral sunt mai bune

decat cele din făină albă; sfecla este preferabilă morcovilor; grapefruit-ul trece

inaintea portocalelor, merelor sau bananelor.

Suplimente nutritive pe www.bodylinemall.ro

Popularity: 1% [?]

Nu! Este o concepţie complet greşită care se poate solda cu consecinţe

periculoase. Tabletele de sare au un efect deshidratant nerecomandabil. Dacă

faceţi exerciţii fizice, organismul dumneavoastră utilizează mecanismele proprii

prin care işi conservă sarea şi, din moment ce majoritatea persoanelor consumă

cam şaizeci de ori mai multă sare decat este necesar, carenţa e foarte puţin

probabilă. De fapt, cantităţi niari de sare consumate in astfel de condiţii pot duce

la şoc termic. in izurile extrem de rare de carenţă de sare, suplimentele se

administrează

sub formă de soluţie cu concentraţia de 0,1% in apa de băut şi numai la sfatul

medicului).

Ştiu că unele ape gazoase de regim au un conţinut ridicat de sare, dar am

auzit că şi apa minerală obişnuită se află în aceeaşi situaţie. Oare cât de

multă sare poate conţine o apă minerală?

Destul de multă! un pahar de 200 g poate conţine 75 mg!

Mi s-a spus că nu este indicat să mănânci bomboane înainte de a alerga, dar

nu înţeleg cum poate fi dăunător un aport rapid de energie. îmi puteţi

explica acest lucru?

S-a dovedit că a manca zahăr sau a consuma băuturi dulci cu o jumătate de oră

inainte de efectuarea exerciţiilor fizice stimulează secreţia de insulina, proces care

determină scăderea bruscă a nivelului de glucoza din sange (şi deci a energiei

necesare). Cercetări in domeniu au demostrat că, la inceperea exerciţiilor fizice,

răspunsul insulinic este inhibat — ceea ce explică faptul că atleţii pot consuma

băuturi dulci care conţin o anumită formă de glucoza.

Este adevărat că guma de mestecat fără zahăr ajută la prevenirea cariilor

dentare?

Guma de mestecat fără zahăr nu provoacă apariţia cariilor dentare. Nimeni nu

susţine că ea ar avea un cat de mic efect profilactic. De fapt, guma fără zahăr şi

bomboanele cu sorbitol sau manitol măresc riscul de producere a cariilor! Nu,

sorbitolul şi manitolul nu provoacă ele direct apariţia cariilor dentare, dar ambele

contribuie la inmulţirea unui tip de bacterii existente in gură, şi anume

Streptococcus mutans, care duc la apariţia cariilor. După opinia doctorului Paul

Keyes, cel ce a pus bazele Fundaţiei Internaţionale pentru Sănătatea Dinţilor,

Streptococcus mutans este inofensiv pană in clipa in care mancaţi alimente

conţinand zahăr sau zaharoză; prin combinare cu acestea, bacteria determină

producerea cariilor dentare. Iar cum sorbitolul şi manitolul ii asigură inmulţirea,

cresc şansele ca, utilizand zahărul disponibil la un moment dat, Streptococcus

mutans să vă atace dinţii. Cea mai eficientă metodă de prevenire a acestui proces

este clătirea gurii cu apă timp de cincisprezece minute după ce aţi mancat sau aţi

băut orice aliment conţinand zaharoză.

Suplimente nutritive pe www.bodylinemall.ro

Popularity: 1% [?]

Plantele pe care le voi prezenta in continuare pot fi periculoase pentru sănătatea

dumneavoastră şi, datorită potenţialului lor toxic, nu trebuie utilizate sub nici o

formă.

NOTĂ: Deoarece majoritatea plantelor sunt cunoscute sub mai multe nume,

adăugăm şi denumirea latină.

• Arnica, cujdă, carul pădurilor sau carul zanelor (Arnica montana) ~~~ este un

iritant care poate produce violente gastroenterite toxice, slăbiciune musculară

intensă, tulburări nervoase şi, in cantitate mare, cl”ar moarte.

• Beladona, mătrăguna (Atropa belladonna) — otrăvitoare, conţinand alcaloizi

toxici.

• Zarnă (Solanum dulcamara) — otrăvitoare.

• Sangerariţă (Sanguinaris canadensis) — conţine alcaloizi otrăvitori, printre

care sanguinarina.

• Grozamă, drob (Cytisus scoparius) — conţine sparteină şi alţi alcaloizi toxici.

• Castan porcesc (Aesculus hippocastanum) — conţine o substanţă otrăvitoare

numită cumarina.

• Obligeana, trestie mirositoare (Acorus calamus) — conţine un ulei volatil cu

potenţial cancerigen.

• Heliotrop, vanilie sălbatică, ochiul soarelui (Heliotropium europaeum) — este

o plantă otrăvitoare; conţine alcaloizi care pot dăuna ficatului.

• Cucută, biciniş, dudău (Conium maculatum) — conţine alcaloizi toxici.

• Măselariţă, nebunariţă, ochiul dracului (Hyoscyamus niger) — otrăvitoare.

Conţine alcaloizi toxici foarte periculoşi.

• Jalapă, noptiţă (Exagonium purga, Ipomoea jalapa, Ipomoea purga) — plantă

de origine mexicană, extrem de periculoasă. Acţiunea sa purgativă de extremă

violenţă poate conduce la contracţii intestinale excesive, potenţial fatale.

• Laur, ciumăfaie (Datura stramonium) — este o plantă otrăvitoare care conţine

atropină, hyosciamină şi scopolamină — compuşi cu utilizări medicale a căror

administrare fără prescripţie specială este interzisă şi ilegală (pe motive foarte

serioase).

• Lăcrămioară, mărgăritar (Convallaria majalis) — conţine toxine cu acţiune

cardiacă.

• Lobelie, tutun sălbatic (Lobelia inflata) — plantă otrăvitoare utilizată adesea in

mod greşit ca antivomitiv. Extractul din frunze sau fructe administrat in doze

mari produce vărsături severe, transpiraţie abundentă, paralizie, puls rapid, dar

slab şi chiar colaps, comă, moarte-

• Mandragoră, doamnă mare (Mandragora officinalis) — narcotic otrăvitor

asemănător cu mătrăguna (beladona).

• Măru-dracului (Podophyllum peltatum) — plantă otrăvitoare cu

componenţi toxici complecşi.

• Vasc (Viscum album) — conţine amine toxice. il puteţi considera otrăvitor.

• Zorele, adormite (Ipomoea purpurea) — seminţele de zorele conţin amide ale

acidului lisergic — mult mai puţin toxice insă decat cele care intră in componenţa

stupefiantului numit LSD. De asemenea, in seminţele de zorele se găseşte şi o

răşină purgativă cu un ridicat potenţial vătămător.

• Pervincă, saschiu, brebenoc (Vinca major şi Vinca minor)

cultivaţi această plantă in grădină, dar nu o ingeraţi sub nici o formă deoarece

conţine alcaloizi toxici care pot cauza reacţii adverse neurologice, vătămand in

acelaşi timp ficatul şi rinichii.

• Dafin american, sasafras (Sassafras variifolium) — un aşa-zis „curăţitor” al

sangelui care are efect cancerigen şi poate cauza tulburări hepatice.

• Salbă moale (Euonymus europaeus) — este un purgativ extrem de violent.

• Tonka (Dipteryx odorata, Coumarouna odorata, Dipteryx oppositifolia şi

Coumarouna oppositifolia) — constituentul activ al seminţelor acestor plante

este cumarina, a cărei comercializare ca aliment sau aditiv alimentar a fost

interzisă deoarece cauzează vătămări serioase ale ficatului, intarzieri de creştere

şi atrofie testiculară.

• Limba şarpelui, răculeţ (Eupatorium rugosum, E. ogeratoides, E.

urticaefolium) — plantă otrăvitoare, conţine un alcool nesaturat toxic ce poate

imbolnăvi vitele, boala transmiţandu-se oamenilor care consumă lapte, unt şi

carne provenite de la animalele intoxicate.

• Pelinul (Artemisia absinthium) — uleiul extras din pelin constituie un

puternic narcotic toxic; este utilizat la fabricarea vermutului sau absintului —

băutură ilegală in America astăzi, din cauză că poate dăuna sistemului nervos.

• Yohimbe (Corynanthe yohimbe, Pausinystalia yohimbe) plantă foarte toxică,

conţine alcaloidul otrăvitor yohimbină.

Suplimente nutritive pe www.bodylinemall.ro

Popularity: 1% [?]

Nu mai există nici un fel de dubii, cofeina este un drog puternic. Am spus corect

drog. Este foarte posibil ca ceştile de cafea şi paharele

de cola băute zilnic să devină o obişnuinţă pentru dumneavoastră.

i — – -

Cofeina este drogul cu cea mai puternică acţiune psihoactivă din cate există.

Cofeina acţionează in mod direct asupra sistemului nervos central, determinand

aproape imediat o senzaţie de claritate in gandire şi de inlăturare a oboselii. De

asemenea, stimulează eliberarea cantităţii de zaharuri stocate in ficat — ceea ce

explică inviorarea produsă de cafea, cola şi ciocolată (cei trei mari „C” ai cofeinei).

Aceste avantaje insă sunt depăşite cu mult de efectele negative pe care cofeina le

produce:

• Eliberarea zahărului depozitat in ficat induce un stres puternic asupra

sistemului endocrin (in cele din urmă poate surveni epuizarea suprarenală şi

hipoglicemie.)

• Marii băutori de cafea suferă adesea de nervozitate crescută.

• in urma cafelelor ingerate zilnic, o cantitate mare de cofeină se acumulează in

ţesuturile adipoase, eliminandu-se cu greutate.

• Femeile casnice care obişnuiesc să bea cafea au raportat simptome specifice

curelor de dezintoxicare atunci cand au renunţat la cafea in favoarea unei

băuturi decofeinizate.

• Dr. John Minton, oncolog şi profesor de chirurgie la Ohio State University, a

remarcat faptul că ingerarea unor cantităţi excesive de metilxantine (substanţe

chimice active in cofeină) poate determina afecţiuni benigne ale sanului şi

probleme de prostată.

• Cofeina poate secătui organismul de vitaminele din complexul B (in special

inositol), de vitamina C, zinc, potasiu şi alte minerale.

• Cafeaua cauzează mărirea acidităţii in traiectul gastrointestinal şi poate provoca

mancărimi rectale.

• Mulţi medici consideră cafeaua ca fiind unul din factorii generatori de

hipertensiune arterială.

• Revista medicală britanicăLancet a raportat existenţa unei stranse legături intre

consumul de cafea şi cancerul vezicii şi al căilor urinare inferioare.

• Persoanele care beau zilnic cinci ceşti de cafea prezintă un risc de infarct cu

cincizeci de procente mai mare decat cele ce nu obişnuiesc să bea cafea.

The Journal of the American Medical Association relatează despre o

afecţiune numită cafeinism ale cărei simptome sunt: pierderea poftei de mancare,

pierderi in greutate, iritabilitate, insomnie, frisoane şi uneori temperatură

scăzută.

• S-a demonstrat că aceasta influenţează procesul de reproducere a ADN-ului.

• Femeilor gravide li de recomandă să nu se apropie de cofeină; studii recente au

demonstrat că doza conţinută in patru ceşti de cafea băute zilnic cauzează

malformaţii la animalele de laborator.

• Doze mari de cofeină administrate animalelor de laborator le-au cauzat acestora

convulsii şi apoi moartea.

• Cofeina poate mări in mod periculos ritmul cardiac şi tensiunea arterială atunci

cand este insoţită de administrarea decongestionanţilor sau a bronhodilatatorilor

pulmonari, precum Proventil, Ventolin, Bronkaid.

Cafeina are un ridicat potenţial toxic (doza letală estimată se situează in jurul

valorii de 10 g). Cercetări recente au arătat că jumătate de litru de cafea

ingurgitată in decurs de trei ore poate distruge cea mai mare parte din cantitatea

de tiamină, a organismului.

Suplimente nutritive pe www.bodylinemall.ro

Popularity: 1% [?]

Deşi numele sub care este cunoscut diferă de la o ţară la alta, simptomele sunt

aceleaşi: instalare bruscă, oboseală extremă, frisoane sau temperatură scăzută,

laringe inflamat, noduli limfatici sensibili, dureri musculare, migrene, dureri de

incheieturi (fără inflamare), confuzie, pierderi ale memoriei, tulburări de vedere şi

de somn etc.

Două pană la cinci milioane de americani au suferit de această afecţiune

supranumită şi „boala anilor nouăzeci”. in Anglia şi Canada este cunoscută ca

„encefalomielită mialgică”, japonezii o numesc „sindrom de deficienţă naturală a

sistemului imunitar”, iar in Statele Unite este denumită „sindrom de disfuncţie

imunitară cu oboseală cronică”, sau, pe scurt, „sindrom de oboseală cronică”.

Deşi iniţial s-a crezut că boala este cauzată de virusul Epstein-Barr (virusul

herpetic care produce mononucleoza), astăzi se ştie că in organismul suferinzilor

de această afecţiune se dezvoltă cantităţi mari de anticorpi specifici pentru diverşi

alţi microbi.

După cum se spune intr-un articol din revista Newsweek, dr. Jay Goldstein,

medic din California, a presupus că boala survine „atunci cand o substanţă

chimică necunoscută sau un germene contagios afectează sistemul imunitar,

determinand viruşii, care in mod normal sunt ţinuţi sub control, să acţioneze

haotic. Limfocitele T ale sistemului imunitar incep să determine apariţia unor

substanţe chimice numite citokine, care pot determina ele insele simptome ale

acestui sindrom. Iar limfocitele T, care in mod normal ar trebui să atace orice

intrus, devin ciudat de inactive, sau, in unele cazuri, hiperactive. Nu există un

tratament miraculos pentru acest sindrom, dar sistemul imunitar are nevoie de

tot suportul nutriţional pe care il poate obţine.

• PVM (vezi secţiunea 136), dimineaţa şi seara.

• Beta-caroten, 10.000-25.000 UI zilnic, (cinci zile pe săptămană,

apoi două zile pauză).

• Vitamina C, 1000 mg, de 1-3 ori pe zi.

• Vitamina E (formula uscată), 200-400 UI, de 1-3 ori pe zi.

• Ornitină, 2000 mg zilnic (luate cu apă, nu cu proteine, pe stomacul gol).

• Cisteină, o tabletă pe zi, cu vitamina C (in raport de unu la trei cisteină faţă de

vitamina C).

• Seleniu, 50-100 mcg zilnic.

• Zinc chelatizat, 15-50 mg, de 1-3 ori pe zi.

• Propolis, 500 mg, de 1-3 ori pe zi.

• Ulei de luminiţă (secţiunea 117), 500 mg, de 1-3 ori pe zi. SFATUL MEU:

Din cauza implicării virusului herpetic, vă sugerez să evitaţi alimentele cu

conţinut ridicat in arginină (vezi secţiunea 80). De asemenea, este indicat să

ocoliţi carbohidraţii rafinaţi, cofeina, alcoolul, alimentele cu potenţial alergen

ridicat, cele care conţin aromatizanţi artificiali, coloranţi şi alţi aditivi care pot

solicita sistemul imunitar.

Suplimente nutritive pe www.bodylinemall.ro

Popularity: 1% [?]

Necesarul de vitamine al trupului dumneavoastră nu este totdeauna acelaşi;

situaţii speciale impun regimuri alimentare şi suplimente vitaminice aparte. in

cele ce urmează voi prezenta o listă de asemenea situaţii — majoritatea

temporare — cu suplimentele indicate. Pentru alimentele ce furnizează vitamine

şi minerale specifice, consultaţi secţiunile 26 — 68. Vă reamintesc că aceste

recomandări nu au caracter de prescripţie terapeutică (pentru PVM vezi secţiunea

136).

ACNEE

Această problemă specifică anilor adolescenţei se tratează intr-o varietate largă de

moduri, de la raze X la tetraciclină, cu o gamă de rezultate la fel de variabilă.

Părerea mea este aceea că trebuie incurajat tratamentul naturist in astfel de

cazuri şi, de obicei, rezultatele sunt mai mult decat satisfăcătoare.

• Multivitamine cu minerale cu conţinut scăzut de iod (iodul poate inrăutăţi

problemele dermatologice), o tabletă pe zi.

• Vitamina E (formula uscată), 400 UI 1 — 2 ori pe zi.

• Beta-caroten, 25.000 UI 1 — 2 ori pe zi.

• Zinc chelatizat, o tabletă de 50 mg zilnic după una din mese.

• Acidofilus lichid, una-două linguri, de trei ori pe zi sau trei — Şase capsule de

trei ori pe zi.

• Cisteină, 1 g zilnic, cu jumătate de oră inaintea meselor, plus Etamina C, 1000

mg de trei ori pe zi.

Eliminaţi din alimentaţie toate elementele conservate deoarece au

un conţinut ridicat de sare iodurată. (ATENŢIE: Dacă urmaţi un tratament

medicamentos pentru acnee, NU luaţi suplimente de vitamina A fără a cere in

prealabil sfatul medicului.)

MICOZĂ INTERDIGITALĂ (PICIOR DE ATLET)

Vitamina C sub formă de pudră sau cristale aplicată direct pe locul afectat pare

să amelioreze această infecţie micotică. Menţineţi pielea pe cat posibil uscată şi

staţi cu piciorul gol cat mai mult posibil pană la vindecare. Uleiul extras din

arbustul de ceai are de asemenea acţiune benefică.

RESPIRAŢIE FETIDĂ

Pe langă spălarea şi curăţarea corespunzătoare a dinţilor, puteţi incerca:

• PVM (vezi secţiunea 136).

• Clorofilă, o tabletă sau o capsulă, 1-3 ori pe zi.

• Trei tablete de acidofilus de trei ori pe zi sau una — două linguri acidofilus

aromatizat.

• Zinc, 50 mg zilnic.

CHELIE SAU CĂDEREA ABUNDENTĂ A PĂRULUI

in acest domeniu nu se pot oferi nici un fel de garanţii, dar multe persoane au

constatat obţinerea unor rezultate satisfăcătoare in urma acestui regim:

• Vitamina B complex forte de două ori pe zi.

• Colină şi inozitol, cate 1000 mg zilnic.

• Masaj şi şamponări zilnice ale pielii capului cu ulei de jojoba.

• O tabletă de multiminerale cu 1000 mg calciu şi 500 mg magneziu zilnic.

• Cisteină, 1000 mg zilnic.

• Vitamina C, 1000 mg, de trei ori pe zi.

ÎNŢEPĂTURI DE ALBINE

Cel mai bun lucru pe care il puteţi face in cazul inţepăturilor de albine este să le

evitaţi pe cat posibil. Vitamina Bl (tiamină) s-a dovedit a avea anumite proprietăţi

care indepărtează insectele. Vitamina Bl, 100

jug luate de trei ori pe zi, creează la nivelul pielii dumneavoastră un miros

neagreat de insecte. Dacă aţi intarziat cu vitamina Bl şi albinele v-au inţepat

deja, 1000 mg de vitamină C pot atenua reacţiile alergice apărute.

Suplimente nutritive pe www.bodylinemall.ro

Popularity: 1% [?]

Există peste o sută de substanţe cu gust dulce care pot fi numite zaharuri. Cele

cu care venim in contact mai des sunt: fructoza — °

zaharidă naturală ce se găseşte in fructe şi mierea de albine, glucoza — zahărul

din sange şi cea mai simplă formă sub care sunt asimilaţi carbohidraţii, dextroza

— provenită din amidonul de porumb, identică din punct de vedere chimic cu

glucoza, lactoza — zaharidă din lapte, maltoza — zaharidă formată prin

acţiunea drojdiilor asupra amidonului, zaharoza — obţinută din sfecla sau

trestia de zahăr, rafinată şi prezentată sub forma bine-cunoscutelor cristale.

Zahărul brun nu este decat zahărul obişnuit sub formă de cristale acoperite cu

sirop de melasă

Zahărul brun, pe care multă lume il crede mai sănătos decat cel alb, nu este

decat acelaşi produs sub formă de cristale acoperite cu sirop de melasă (in

Statele Unite cea mai mare parte a zahărului brun se obţine prin simpla stropire

a cristalelor de zahăr alb rafinat cu sirop de melasă.) Zahărul nerafinat este

interzis in Statele Unite, deoarece conţine contaminanţi. Zahărul parţial rafinat şi

curăţat poate fi comercializat drept zahăr candel. Mierea este un amestec de

fructoza şi glucoza.

ALŢI ÎNDULCITORI

Sorbitolul, manitolul şi xilitolul sunt alcooli naturali derivaţi din zaharide,

absorbiţi in sange mai incet decat glucoza sau zaharoza. Una din cele mai

răspandite concepţii greşite cu privire la aceşti indulcitori este aceea că ei nu

conţin calorii. in realitate au acelaşi conţinut caloric ca şi zahărul, iar, in unele

cazuri, produsele in componenţa cărora intră au chiar mai multe calorii decat

dacă ar fi fost preparate cu zahăr. Cu alte cuvinte, nu sunt inlocuitori cu valoare

calorică redusă, deşi produsele obţinute sunt vandute uneori drept alimente

dietetice. Nu uitaţi să verificaţi de fiecare dată pe etichetă; in mod normal, trebuie

specificat că produsul nu are conţinut caloric redus şi că nu este recomandabil in

regimurile de slăbire.

Faptul că pe etichetă scrie „fără zahăr” nu inseamnă că produsul este sărac in

calorii

Aspartamul (Equal, Nutrasweet) este o combinaţie a fenilalaninei Şi acidului

aspartic (vezi secţiunea 77 şi 82) care nu are calorii. Acesulfam K (Sunette,

Swetone) seamănă cu zahărul, dar este derivat din acidul

acetil-acetic şi nu are calorii. Zaharina (Sweet’n Low Sweet 10) este un derivat

petrolifer fără calorii, a cărui putere de indulcire e de 300 pană la 500 de ori mai

mare decat cea a zahărului; din punct de vedere chimic similară cu acesulfam K,

este absorbită fără modificări in organism, fiind eliminată prin urină ca atare.

ATENŢIE: Dacă suferiţi de diabet sau hipoglicemie, verificaţi cu medicul

dumneavoastră sau cu un nutriţionist inainte de a utiliza orice produs cu

indulcitori sintetici.

Suplimente nutritive pe www.bodylinemall.ro

Popularity: 1% [?]

SEO monitor Director Firme din Iasi