Cure slabit Body Line

Archive for February 26th, 2011

Indiferent ce tip de program de antrenament am efectua: cu greutăţi mari, cu greutăţi mici, efectuând un număr mare de repetări sau dimpotrivă, ş.m.d. , la un moment dat plafonarea se va instala, în cazul unor persoane mai repede, în cazul altora mai târziu. În acest caz nu ne rămâne altă variantă decât să recorelăm dorinţele, aspiraţiile cu posibilităţile reale de care dispunem.

În acest caz trebuie să ne revizuim întreaga atitudine vis-à-vis de programul de antrenament, începând cu stabilirea unor obiective realiste, tangibile, structurarea sau mai bine zis reconfigurarea structurii programului de antrenament, alegerea exerciţiilor celor mai potrivite obiective ce ni le-am propus, folosirea unor tehnici intensive de antrenament.

STABILIREA UNOR OBIECTIVE REALISTE, TANGIBILE

Criteriul fundamental al acestei analize o constituie autoevaluarea obiectivă a propriei noastre persoane. Propunerea unor obiective nerealiste, nefundamentate poate avea asupra noastră efecte nedorite, în primul rând pe plan strict fizic, pornind de la banalele febre musculare, ajungând până la vătămări ale ligamentelor, tendoanelor, dislocări de articulaţii, chiar rupturi musculare şi fracturi, în cazul în care nu lucrăm cu o greutate a încărcăturii adecvată stadiului dezvoltării organismului nostru. Marele abis dintre posibilităţile modeste şi anumite dorinţe, este acela ce se poate manifesta pe plan psihologic, fapt pentru care stabilirea unor obiective tangibile ne remontează în a dobândi rezultate imediat superioare celor obţinute, obiectivele nerealiste pot însă să producă grave dezechilibre soldate până la urmă cu o inevitabilă abandonare a bunelor intenţii şi implicit renunţarea la exerciţiile fizice, implicit la culturism, în cazul nostru de faţă.

Ca urmare, măsură în toate – reprezintă şi de această dată cuvântul de ordine pe care trebuie să-l respectăm.

CONFIGURAREA (RE-CONFIGURAREA PROGRAMULUI DE ANTRENAMENT)

Dacă efectuezi antrenamente de mai mult de şase luni de zile şi de fiecare dată efectuezi un antrenament complet şi constaţi că dezvoltarea a stagnat îmseamnă că organismul s-a acomodat cu greutatea încărcăturilor întrebuinţate, programul de antrenament şi intensitatea antrenamentelor. Cu alte cuvinte s-a ajuns la plafonare. Ne punem firesc întrebările: Ce soluţie să aplicăm? Care este rezolvarea problemei? Ca să ajungem la un nou nivel de dezvoltarese impune să efectuăm anumite schimbări în programul de antrenament. O particularitate a schimbării programului de antrenament o constituie împărţirea acestuia. Împărţind programul pe grupe musculare, respectiv pe segmente ale corpului, grupele în cauză vor putea fi lucrate mai temeinic decât în cazul în care efectuăm un antrenament complet, într-o singură şedinţă de antrenament.

REGULILE DIVIZIUNII PROGRAMULUI DE ANTRENAMENT

În vederea subordonării antrenamentelor principiului intensităţii acestora trebuie să ţinem seama în mod obligatoriu de următoarele reguli:

1. Calea firească de urmat: de la mare la mic!

Acest principiu este perfect valabil şi dacă efectuăm antrenamente ce vizează întreg corpul.

Întotdeauna vom antrena în mod prioritar grupele musculare mari, cum sunt muşchii părţii superioare a trunchiului ce se inserează pe cutia toracică, muşchii spatelui, ai piciorelor şi abia după aceea grupele musculare mici ca de exemplu bicepşii, tricepşii şi deltoizii. Care este cauza? Muşchii mici ajută muşchii mari să efectueze mişcările complexe. Spre exemplu dacă antrenăm tricepşii înainte de a efectua împingerile de la piept de pe banca înclinată, exerciţiu destinat antrenării muşchilor pectorali, nu vom fi în măsură să efectuăm un antrenament corespunzător al pectoralilor, deoarece tricepşii sunt deja obosiţi în momentul în care trebuie să concure la efectuarea împingerilor de la piept.

Drept urmare şi din punct de vedere pur strategic trebuie divizat programul de antrenament! Astfel, grupele musculare mici ce concură la antrenarea grupelor musculare mari nu trebuie obosite/epuizate în preziua antrenării respectivelor grupe musculare (muşchilor respectivi).

De exemplu este păguboasă o planificare de genul: luni antrenăm braţele, accentul punându-l pe bicepşi şi marţi antrenăm spatele, deoarece antrenarea spatelui după ce am epuizat în ziua precedentă bicepşii, este compromisă iremediabil.

2. Cunoaşterea periodizării.

Întotdeauna să antrenăm acei muşchi la începutul programului divizat sau nemijlocit după ziua de recuperare, care solicită cea mai mare atenţie. Fiind odihnit, vom ataca muşchii deficitari având la dispoziţie mai multe resurse energetice şi mai multă bună dispoziţie.

Niciodată să nu începem săptămâna de antrenament cu grupa musculară preferată, deoarece abordând problema astfel vom avea de a face cu carenţe în dezvoltare.

3. Încadrarea în timp,

Culturiştii avansaţi mai au un argument pentru care preferă antrenamentele divizate şi acest argument este, timpul. Un antrenament divizat are o durată mult mai mică decât în cazul în care efectuăm un antrenament complet, care să vizeze întreg corpul. Să te antrenezi pe parcursul a mai multor ore este o adevărată risipă de timp. Efectuând antrenamentul divizat grupele musculare (segmentele corpului) pot fi astfel cuplate, încât durata unei şedinţe de antrenament să nu depăşească 60-90 minute. Dacă efectuăm atrenamente ce vor depăşi 60-90 minute, vom fi obosiţi de asemenea manieră încât nu vom putea efectua un antrenament calitativ. Este de preferat ca în cazul în care nu suntem în măsură să efectuăm un antrenament intensiv să ne odihnim. Cuvântul de ordine este scurt şi intensiv!

Un alt argument contra efectuării antrenamentelor a căror durată depăşeşte 90 de minute este acela că specialiştii au stabilit că după scurgerea celor 90 minute se crează condiţiile favorabile declanşării în organism a proceselor catabolice, nu strioctuo sensu, chiar începând din minutul 91 dar adevărul este pe aproape.

4. Odihnă, odihnă şi iarăşi odihnă,

Săptămânal trebuie să planificăm minimum o zi având destinaţia de zi de odihnă. Să nu facem imprudenţa ca din exces de zel să ne antrenăm în fiecare zi!

Creşterea masei musculare, începe în sala de antrenament începând din momentul în care am pus mâna pe greutăţi, în schimb se finalizează prin odihnă.

MODALITĂŢI DE ÎMPÂRŢIRE/DIVIZARE A ANTRENAMENTELOR:

Antrenamentul poate fi divizat în nenumărate moduri, iar în cadrul mterialuluide faţă nu ne propunem decât să le enumerăm neintrând în detalii decât într-un singur caz, care ni se pare mai elocvent şi mai uşor de pus în aplicare.

1. partea superioară a corpului/ partea inferioară a corpului.

2. împingeri/tracţiuni.

3. modalitatea comună de repartizare (divizare a antrenamentelor).

MODALITATEA COMUNĂ DE REPARTIZARE (DIVIZARE A  ANTRENAMENTTELOR):

Este la latitudinea orcui de a-şi planifica antrenamentele. Repartiţia are în vedere şi experienţa pe care am acumulat-o, bugetul de timp de care dispunem, cât şi scopurile ce ni le-am propus.

Experienţa (dacă nu avem decât până în şase luni de zile ne putem considera începători), dacă suntem începători sau culturişti medii (dacă practicăm culturismul de mai mult de şase luni) îşi va spune cuvântul, în ceea ce priveşte preferinţele efectuării repartiţiei, indicat este pe două zile în aceste cazuri şi vom reveni asupra problemei antrenamentelor. Dacă am depăşit şase luni de antrenamente, atunci este recomandabilă o repartiţie pe două zile, care să cuprindă tandemul Trăgători/ împingători sau parte superioară a corpului/partea inferioară. În cazul în care ne antrenăm de mai multă vreme atunci se poate opta pentriu o divizare pe trei zile, patru sau cinci. În funcţie de cele trei modalităţi de repartizare a programului de antrenament pe care în treacăt le-am amintit, fără a intra în amănunte în cele ce urmează vom prezenta variante posibile de abordare practică a problematicii antrenamentului, concretizat într-un ghid de programe.

GHID DE PROGRAME:

REPARTIŢIA PE DOUĂ ZILE.

1.ÎMPIMGĂTORI/TRĂGĂTORI

ziua 1. Piept+umeri +triceps + abdominali;

ziua 2. Picioare+spate + biceps,

ziua 3. Repaus;

ziua 4. Reînceperea ciclului.

2.SEGMENT SPERIOR/SEGMENT INFERIOR:

ziua 1. Piept+spate+umeri+bicepşi++tricepşi+abdomen;

ziua 2. Picioare;

ziua 3. Repaus;

ziua 4. Reînceperea ciclului.

3. SEGMENTE OPUSE, MUŞCHI ANTAGONICI:

ziua 1. Piept+sate+abdomen+umeri;

ziua 2. Picioare+bicepşi+tricepşi;

ziua 3. Repaus;

ziua 4. Reînceperea ciclului.

REPARTIŢIA PE TREI ZILE:

1.ÎMPINGĂTORI/TRĂGĂTORI:

ziua1. Piept+umeri+triceps;

ziua 2. Picioare;

ziua 3. Spate+bicpşi+abdominali;

ziua 4. Repaus

ziua 5. Reînceperea ciclului de antrenament.

2. MUŞCHI MARI/ MUŞCHI MICI.

ziua 1. Piept+biceps;

ziua 2. Picioare+umeri,

ziua 3. Spate+tricepşi+abdminali;

ziua 4. Repaus;

ziua 5. Reînceperea ciclului de antrenament.

3. SEGMENTE OPUSE/MUŞCHI ANTAGONICI:

ziua1. Piept+spate;

ziua2. Picioare+abdomen;

ziua3. Umeri+tricepşi+bicepşi;

ziua 4. Repaus;

ziua5. Reînceperea ciclului de antrenament.

REPARTIŢIA PE PATRU ZILE:

1.ÎMPINGĂTORI/TRĂGĂTORI:

Ziua1. Piept+triceps;

Ziua 2. Picioare;

Ziua 3: Spate+biceps;

Ziua 4. Umeri+ abdominali;

Ziua 5. Repaus;

Ziua 6. Reînceperea ciclului de antrenament

2.MUŞCHI MARI/ MUŞCHI MICI:

ziua 1. Piept + bicepşi;

ziua 2. Picioare;

ziua 3. Spate+abdomen;

ziua 4. Umeri+tricepşi,

ziua 5. Repaus;

ziua 6. Reînceperea ciclului.

TEHNICI INTENSIVE

Este un subiect deosebit de vast şi în acelaşi timp ”foarte nuanţat”, deoarece fiecare culturist aplică o parte din aceste tehnici, într-un mod original, “personificat”, fapt pentru care nu o să facem nici măcar o trecere în revistă a acestora, deoarece subiectul articolului nu se referă în exclusivitate la aceste tehnici, iar în al doilea rând există probabilitatea de a omite una sau chiar mai multe şi în acest caz am fi socotiţi drept incompetenţi sau să nu fim la curent cu “noutăţile” din domeniu, cu toate că…”nimic nu-i nou sub Soare” sau “Toate-s vechi şi nouă toate…”-vorba Luceafărului.

Aşa că ne limităm a prezenta doar două dintre aceste tehnici, care sunt vehiculate de câţiva ani, fiind scoase la lumină şi prezentate pe un anume post de televiziune în cadrul unei emisiuni ce face pledoarie pentru un stil de viaţă sănătos.

a.) Repetări arzătoare sau parţiale

Popularizate de renumitul culturist Vince Gironda, repetările arzătoare sunt de fapt câteva repetări parţiale efectuate la sfârşitul unei serii. De exemplu facem 10 repetări de flexii pentru biceps cu haltera. Dacă am vrea să o facem pe a 11-a ar fi imposibil, dar putem face probabil 5-6 repetări ridicând bara până la jumătatea cursei sau chiar mai puţin. Aceste repetări parţiale se numesc repetări arzătoare. După o serie ce include şi repetări parţiale vei simţi că într-adevăr muşchiul arde şi acest lucru se datorează faptului că acest tip de repetări stimulează fibre musculare care nu au fost lucrate înainte. Aceste repetări sunt foarte eficiente pentru gambe. Nici o altă tehnică cunoscută până în prezent nu are un efect aşa puternic asupra gambelor. Pentru gambe se fac 6 repetări parţiale de la punctul inferior al cursei, până când călcâiele ajung paralele cu şoldurile şi apoi 6 repetări în partea superioară a cursei, din poziţia călcâielor paralele cu şoldul spre punctul superior al cursei. Făcând astfel de repetări parţiale, un program de antrenament pentru gambe nu va conţine mai mult de 4-5 serii. După fiecare serie se va face timp de 10-15 secunde stretching.

La fel de eficiente sunt repetările parţiale şi pentru biceps şi alte grupe musculare.

b) Metoda stripării greutăţii

Dacă corpul ţi s-a adaptat stilului tradiţional de antrenament, atunci tehnica stripării te poate ajuta să menţii în continuare o creştere bună de masă musculară. Această tehnică este uşoară şi foarte eficientă. Dacă faci împingeri de la piept cu 100kg. X 8r, când vei termina seria, partenerii vor lua 2 discuri de pe bară, ajungând bara la 80 kg. Vei face imediat câte repetări poţi cu aceste 80 kg. Se mai poate repeta operaţiunea încă o dată, luând alte greutăţi de pe bară. Această tehnică poate fi folosită şi cu gantere. În acest caz va trebui să aveţi pregătite 2-3 perechi de gantere, pe care să le folosiţi în ordinea descrescătoare a greutăţii lor. Această tehnică fiind foarte intensivă nu trebuie să se abuzeze de ea. Începătorii şi intermediarii nu vor face mai mult de 1-2 serii per grupă musculară, iar avansaţii 2-3 serii, fiecare având 1-2 stripări.

În sfârşit după ce am tot vorbit despre principii şi reguli, în final să vedem şi ce am putea efectua în mod practic, adică cam ce gen de exerciţii să efectuăm în cadrul programului implementat, câte repetări şi câte serii.

Realizarea dezideratelor noastre se va efectua numai în măsura în care programul conceput, structurat în mod unitar este desfăşurat în totalitate, fără a face nici un rabat de la cele expuse până în prezent şi, în plus neîngăduindu-ne nici un rabat de la calitatea efectuării sale. Deci, iată cum este strucurat programul:
STRUCTURA PROGRAMULUI DE ANTRENAMENT:

ZIUA	MUŞCHIUL/GRUPA MUSCULARĂ/SEGM. CORP,	EXERCIŢIUL	NR.SERII	NR.REPETĂRI*
ZIUA I	GAMBE	Ridicări pe vârfuri din poziţia şezând	4	10,8,6,15.
		Ridicări pe vârfuri din poziţia în picioare	4	10,8,6,15.
	COAPSE	Întinderea picioarelor la presa picioarelor	4	10,8,6,15.
		Genuflexiuni	4	10,8,6,15.
		Îndreptări ale picioarelor la aparatul cu greutate adiţională, prin extensii ale picioarelor din poziţia şezând	4	10,8,6, 15.
		Flexii ale gambelor din poziţia culcat pe bută cu aparatul de abducţie *cu fiecare picior în parte;	4	10,8,6,15.
ZIUAaII-a:	PIEPT	Împins din poziţia culcat	4	10,8,6,15.
		Fluturări ale braţelor	4	10,8,6,15.
		Împins dinpoziţia culcat, pe banca înclinată,cu gantera	4	10,8,6,15.
	TRICEPS	Împins de la piept cu priză îngustă	4	10,8,6,15.
		Împingerea (în jos)a barei adiţionale a aparatului prevăzut cu scripete cu poziţie de fixare înaltă,	4	10,8,6,15.
ZIUA a III-a:	SPATE	Tracţiuni ale cablului aparatului, din poziia aplecat, folosind priza îngustă	4	10,8,6,15.
		Ramat cu bara „T”	4	10,8,6,15.
		Apecări ale trunchiului cu halera pe umeri	4	10,8,6,15.
	BICEPS	Flexxi ale antebraţelor la banca Scott, cu gantere	4	10,8,6,15.
		Flexii la aparatul prevăzut cu greutăţi inerţiale din poziţia în genunchi	4	10,8,6,15.
	ANTEBRAŢE	Flexii din încheietura mâinii	4	10,8,6,15.
		Extensii din încheietura mâinii	4	10,8,6,15.
ZIUA a IV-a:	ABDOMEN	Flexii încrucişate ale trunchiului	3	Câte30 pentru fiecare latură st-dr,a corpului,
		Ridicări ale picoarelor îngreuiate, cu greutăţi adiţionale	3	30;
	UMERI	Împins din poziţia şezând de la ceafă folosind gantere	4	10,8,6,15.
		Ridicări ale braţelor prin lateral cu trunchiul aplecat (folosind ganterele);	4	10,8,6,15.
		Flexii & extensii ale omoplaţilor la aparatul pentru umeri, cu greutate inerţială;	4	10,8,6,15.

* a din considerente ce vizează generalizarea programului de antreenament am optat pentru sistemul piramidal a efctuări rpetărilor, întrbuinţând o greutate a încărcăturii ce reprezntă 85% din greutatea maximă cu care putem efectua o repetare.

PRECIZĂRI/INDICAŢII METODCE:

- înaintea efectuării fiecărui antrenament se recomandă efectuarea unor exerciţii de încălzire generală a organismului, având o durată medie de circa 10 minute;

- înaintea efectuării antrenamentului unei grupe musculare oarecare, cu excepţia muşchilor abdominali se recomandă să se efctueze încălzirea prealabilă  grupei musculare respective prin efectuarea unei seri de exerciţii cuprinzând un număr de 20 repetări cu o greutate mică-medie;

- alegerea greutăţii încărcăturii trebuie să se facă de o asemenea manieră, încât să putem efectua cu o repetare în plus faţă de câte prevede efectuarea seriei ce urmează a fi executată.

- atenţie la calitatea execuţiei!

- între seriile consecutive de exerciţii trebuie să ne odihnim, în medie câte două minute, astfel încât să nu clacăm pe timpul efectuării seriei!

Popularity: 11% [?]

Grăsimile (lipidele) au valoare calorică foarte mare, de 700 – 900 calorii pentru 100 grame. Ele reprezintă factori de nutriţie energetici. Grăsimile sunt formate din acizi graşi saturaţi sau nesaturaţi, fapt care determină valoarea lor nutritivă. Pe lângă faptul că aduc în organism acizi graşi ele mai contribuie şi la îmbogăţirea organismului cu vitamine liposolubile (A,D,K, F).

Din punct de vedere nutritiv, valoarea grăsimilor variază în funcţie de originea lor care poate fi animală, vegetală sau mixtă.

Dintre grăsimile animale, amintim binecunoscutele alimente ca untul, slănina, untura de porc, seul de vacă sau de oaie, grăsimea de pasăre, uleiul din ficat de peşte etc.

Grăsimile vegetale sunt alimente formate din uleiul de măsline, floarea soarelui, porumb, dovleac, soia, arahide, susan, sâmburi de struguri etc. Descriem câteva dintre grăsimile cele mai des folosite în alimentaţia omului, pentru a scoate în evidenţă foloasele sau dezavantajele lor. UNTUL- este o sursă de vitamine A, D, şi K, uşor digerabil. Este de preferat să se consume în stare proaspătă (ca atare sau adăugat la prelucrări culinare a diferitelor alimente). Vara prezintă o cantitate mai mare de vitamine decât iarna, datorită păşunilor din care se hrănesc animalele. Calităţile lui sunt foarte cunoscute, aşa că nu are rost să le dezbatem mai pe larg.

UNTURA DE PORC; datorită conţinutului mare de acizi saturaţi se digeră greu, având şi un coeficient ridicat de aterogen. În schimb, are o mare valoare energetică.

SEUL DE VACĂ sau OAIE-se obţine prin topirea grăsimii depusă în jurul diferitelor orgnane (inimă, rinichi, intestine, plămâni): Are valoare calorică mare, de aproximativ 800 calorii la 100 grame. Are digestibilitate mult mai redusă şi se utilizează la diferite preparate culinare de calitate inferioară.

GRĂSIMEA DE PASĂRE, spre deosebire de cea de mamifere conţine o cantitate mai mică de acizi graşi saturaţi. Conţine însă şi acizi graşi nesaturaţi (linoleic, oleic, acid stearic etc., care îi conferă digestibilitate şi valoare nutritivă mai mare decât ale unturii sau seului.

ULEIUL DE PEŞTE –se extrage din ficat de ton, morun etc.; are valoare nutiritvă deosebit de importantă, prin faptul că asigură un aport însemnat de vitamine A şi D. Întrucât este format din acizi graşi nesaturaţi, este o grăsime uşor digerabilă. Acesta nu se utilizează în alimentaţia obişnuită, ci sub formă de „cure” pentru fortificarea organismului. Prin aportul crescut de vitamine A şi D se indică pentru o perioadă limitată de timp, în funcţie de prescripţia medicală.

Atât uleiul din ficat de peşte, cât şi untura de peşte, pe lângă aportul de grăsime pe care-l realizează, mai conţin importante cantităţi de retinol şi colecalciferol (vitamina D3).

ULEIURILE VEGETALE-sunt cele mai indicate să fie consumate în preparate culinare: Acestea prezintă avantajul că sunt formate din acizi graşi nesaturaţi şi au digestibilitate bună; prezintă dezavantajul că, datorită prelucrării termice, se pierd o parte din vitamine.

Dintre grăsimile mixte, cea mai utilizată în alimentaţia umană este margarina.

MARGARINA- este o grăsime mixtă, formată din grăsimi animale şi vegetale (unt, lapte, uleiuri vegetale etc.).Calitatea margarinei se obţine în funcţie de proporţia amestecului. Valoarea energetică a margarinei depinde de cantitatea de lipide pe care o conţine, în timp ce valoarea nutritivă este legată direct de ingredientele folosite.

Grăsimile vegetale formate din uleiuri (de grâu, porumb, floarea soarelui etc.) extrase din cereale, conţin vitaminele B1,D şi K.

Grăsimile se digeră mai greu pentru că stau timp mai îndelungat în stomac, ceea ce le face să „ţină de foame”; mărind sapiditatea mâncării.

Grăsimile emulsionate, ca de pildă: untul, smântâna, frişca etc., ca şi uleiurile din cereale se digeră mai uşor. În schimb, grăsimile bogate în acizi graşi saturaţi (grăsimile de bovine şi, mai ales de ovine) se digeră mult mai greu; consumate în cantităţi prea mari, rămân în parte neabsorbite, provocând diaree. În general, grăsimile consumate în cantităţi mari – datorită tulburărilor de nutriţie-conduc la obezitate, ateroscleroză etc.

Grăsimile – sunt digerate în proporţie de 96-98%. Cu cât emulsionarea (dispersarea) lor este mai fină, cu atât sapiditatea lor este mai mare.

Grăsimile au calitatea de a provoca evacuarea veziculei biliare atunci când aceasta este hipotonă sau atonă. În schimb, sunt contraindicate în dischineziile veziculare hipertone şi hiperchinetice, în litiază biliară etc.

Se ştie că, mâncărurile bogate în grăsimi sunt săţioase, iar dacă acestea sunt în cantităţi prea mari, valoarea calorică a mâncării este acoperită. Surplusul de calorii se stochează în ţesutul adipos, ducând la suprapondere, distrugând sănătatea organismului; aceasta producând atermatoză, cresc mortalitatea prin boli cardivasculare.

Grăsimile alimentare au influenţă asupra colesterolemiei (cantitatea de colesterol din sânge).

Din cercetările efectuate reiese că grăsimile formate din acizi graşi saturaţi provoacă creşterea colesterolului, în timp ce grăsimile formate din acizi graşi nesaturaţi (uleiuri de flarea soarelui, de porumb, de soia etc.) duc la scăderea cantităţii de colesterol.

Oricât de bună sau indicată ar fi o grăsime în prepararea hranei, ajunsă în stadiul de râncezire este fără îndoială nocivă organismului.

Deci, se impune atenţie şi la păstrarea grăsimilor, nu numai la prepararea lor.

Ca urmare, cumpătare în toate…

Popularity: 9% [?]

În loc de introducere vom prezenta foarte pe scurt subiectul fimului de ficţiune ”No pain, no gain”, film ce tratează problematica culturismului şi fitnesului, cu aspectele lor mai plăcute dar şi cu cele mai puţin plăcute…

Personajul principal este culturistul natural Mike Zorilllo, în interpretarea lui Gus Malliarodakis, campion de culturism al unui mic orăşel din Ohio. Eroul nostru pleacă în Mecca culturismului, Los Angeles pentru a-şi urma destinul. Deşi culturist natural, Mike Zorillo trebuie să-l înfrunte pe Jake Steel (în interpretarea lui Dennis Newman), care este un consumator înrăit de steroizi anabolizanţi. Pare a fi o confruntare inegală, fără şanse de câştig din partea lui Mike Zorillo, însă graţie calităţilor fizice Mike va câştiga titlul râvnit.

Dorinţa de afirmare a lui Mike în culturismul natural nu se potriveşte cu interesele celei mai mari companii specializate în nutriţie sportivă, fapt pentru care, respectiva companie doreşte efectiv să-l distrugă pe Mike.

Prin muncă asiduă dar şi printr-o tenacitate de neclintit, personajul nostru principal câştigă trofeul ”Mr. West Coast”, ceea ce-i deschide noi perspective, printre care şi aceea de a ajunge campion mondial de culturism.

Scenariul şi regia filmului aparţin lui SAMUEL TURCOTTE, personalitate referitor la care am  prezentat, ce-i drept în mod succint câteva date în articolul nostru, “No pain, no gain”, articol  publicat în numărul 31 al revistei Muscle Fit.

Fost senior manager la media digital Sun Microsystem, Turcotte a conceput, realizat şi  găzduit peste 200 de pagini web pentru compania la care lucra. Cunoscut ca scenarist, regizor şi producător de filme, din portofoliul căruia extragem scurt metrajul Kata, un film ce tratează problematica artelor marţiale, scurt metraj ce a obţinut locul I la Festivalul de Film din Houston (Texas).

De asemenea, Turcotte s-a distins în calitate de producător asociat al lung metrajului ”The Manson Family” (“Familia Manson”), film care în cadrul Festivalului de Film din New York a fost distins cu titlul de ”Cel mai bun lung metraj”.

Filmul “The Manson Family” reprezintă o introspecţie în viaţa cunoscutei familii a lui Charles Manson, redată telespectatorului.

Fiind colaborator pe teme de divertisment şi consultant tehnic în numeroase publicaţii precum: Business Week; Wall Street Journal precum şi la Videography şi Electronic, lui  Samuel Turcote nu-i sunt străine problemele din culisele celei de-a patra puteri ale unei ţări cu adevărat democrate – presa.

Din biografia lui Turcotte mai amintim faptul că a servit în U.S. Air Force şi de asemenea este iniţiatorul ex – preşedintelui american George Bush Sr. în tainele internetului. Deşi trecut de  50 de ani, Samuel Turcotte este un fan convins al culturismului şi totodată un practicant consecvent al antrenamentelor cu îngreuieri.

GUS MALLIARODAKIS, în rolul lui Mike Zorilloo.

Născut în San Francisco, Gus Malliarodakis a îmbrăţişat culturismul încă de la o vârstă  fragedă distingându-se prin câştigarea a numeroase competiţii. Amintim prin urmare: Locul I la Super Heavyweight 1999, Contra Costa Couny Bodybuilding Championships şi locul  secund la Super Heavyweight California, tot în 1999. Mai târziu, tot la categoria supergrea a obţinut locul întâi în cadrul Competiţiei din Sacramento, precum şi locul întâi per ansamblu.

La categoria supergrea s-a clasat pe  locul al şaptelea în cadrul Campionatelor Naţionale ale U.S.A., în 2001. În 2003 s-a clasat pe locul secund, iar în 2004 pe locul terţ la Campionatele Naţionale de Masters, categoria supergrea. A câştigat la categoria Masters locul întâi în cadrul Campionatelor Statului California în anul 2005.

În domeniul cele de-a şaptea arte, cinematografia, a jucat cu succes rolul unui ofiţer îmbarcat pe un submarin, acest rol aducându-i premiul Emmy. “War and Rembrance” (“Amintiri despre război”), căci acesta este filmul despre care discutăm, este în fond un miniserial pentru televiziune produs de ”Paramounth Telvision”. Din distribuţia miniserialului mai fac parte: Robert Michum, Jane Seymour; Michael Madsen şi Sharon Stone.

De asemenea, Gus Malliarodakis a apărut în numeroase spoturi publicitare, videoclipuri, etc.,  fiind membru al Dscreen Actors Guild (Asociaţia Actorilor de Televiziune). Descoperit graţie revistei Iron Man magazine, colaborator ulterior al revistelor Muscle & Fitness, ca şi al numeroase alte publicaţii ce promovează culturismul, Malliarodakis are o bogată activitate publicistică.

Ca un fapt divers demn de semnalat am putea aminti că, Gus Malliarodakis nu este altcineva decât fiul Sopofiei Vrentzos, cea care în anul 1960  şi-a pus pe frunte coroniţa de Miss Grecia.

DENNIS NEWMAN, în rolul lui Jake Steel.

În calitate de culturist legitimat al I.F.B.B., Newman s-a remarcat încă din tinereţe. Ca junior a câştigat numeroase trofee, în culturism. Astfel, la categoria juniori a ocupat locul I la Campionatele Mr. California, precum şi la Campionatul de Culturism  al U.S.A.

Născut în Texas, la Austin, Newman a fost diagnosticat cu leucemie la numai 10 zile după ce a câştigat la Campionatele Naţionale de Culturism din 1994. Graţie atitudinii sale pozitive, şi a optimismului şi spiritului său combativ, nu cu puţine eforturi, Newman a învins adversarul său letal, boala. Fiind supus multiplelor şedinţe de chimioterapie dar şi transplantului de celule din măduva spinală boala a trecut într-o fază recrudescentă.

Newman a apărut pe coperţile nenumăratelor reviste de top de culturism ce apar în U.S.A., precum: Muscle &Fitness, Iron man şi Flex, pentru a aminti doar câteva dintre acestea.  Dennis Newman s-a retras din culturismul profesionist în anul 2002 pentru a se dedica în întregime unei alte pasiuni de-o viaţă – actoria.

EMERIC DELCZEG,

Ex – compatriotul nostru joacă în filmul “NO PAIN, NO GAIN” rolul consilierului lui Mike Zorillo în Mekka Gym.

Având o bogată activitate în slujba culturismului, atât la noi în ţară, cât şi în patria-i adoptivă, Emeric Delczeg luptă actualmente sub stindardul IFBB, unde se reunesc “Cei mai buni, dintre cei buni”. În vârstă de peste 50 de ani, Delczeg a participat la mai multe ediţii ale campionatului Mister Olympia, care în septembrie a.c a “împlinit” frumoasa vârstă de 40 de ani, la categoria Masters, fiind clasat în urma rezultatelor obţinute în Top Ten.

Actualmente, tot în slujba culturismului natural, la fel ca de altfel în întreaga sa carieră sportivă, deloc scurtă, domnul Delczeg este proprietarul unei societăţi comerciale care are drept obiect de activitate producţia de suplimente alimentare cu însuşiri novatoare, societate comercială intitulată sugestiv, Fitness Entreprise.

CARMEN GARCIA,

Practicantă a fitnesului şi în acelaşi timp fotomodel, pozele frumoasei fete de origine hispanică au apărut de nenumărate ori pe coperţile unor prestigioase publicaţii, precum: Muscle Mag, Ironman; Planet Muscle; Muscular Development, Allure and Low Rider.

De asemenea, Carmen Garcia a apărut şi pe micile ecrane în emisiuni precum: “Silk Stockings”, în reclama pentru berea Miller ş.a. Prezenţa ei în numeroase videoclipuri nu face excepţie de la regula, că frumoasa divă este fotogenică, ea apărând de regulă, în videoclipurile ce-l prezintă pe Sugar Ray. Carmen Garcia s-a născut în Havana (Cuba) şi a crescut în Miami (Florida), Florida fiind a doua patrie a cubanezilor.

JILL MILLS

Câştigătoare în două rânduri a titlului ”World’s Strongest Woman” (“Cea mai puternică femeie din lume”), prezenţa lui Jill Mills în distribuţia filmului ”No pain, no gain” nu este tocmai întâmplătoare. Pelicula redă în diferite ipostaze forţa nemaiîntâlnită a eroinei noastre, care la nu mai puţin de 22 de competiţii, a demonstrat de ce este capabilă.

La vârsta de 30 de ani, cântărind la înălţimea de 1,56 metri, 77kilograme, Jill este capabilă de adevărate minuni, fiind în stare să efectueze genuflexiuni cu 235 kilograme, să împingă de la piept din culcat pe bancă 147 kilograme şi să efectueze îndreptări cu bara, cu 237 kilograme.

JULIE STRAIN,
Palmaresul artistic al Juliei Strain este dat de portofolilul ei remarcabil, apărând în peste 90 de pelicule şi înregistrări video, pe suport magnetic. Alintată pe bună dreptate ”Regina Filmelor de categoria B” (“Queen Of thhe B Movies”) de către Premiere Magazine, Jullie se bucură de o reală apreciere a criticilor de artă fapt ce rezultă şi din cuvintele elogioase la adresa ei apărute şi în alte publicaţii.

Având aproximativ 185, cm, impozanta protagonistă a filmului nostru, a fost desemnată de către revista Penthouse ”Pet of the Year”. Jullie face parte din comisia de arbitri în cadrul emisiunilor difuzate la televiziune, emisiuni organizate de către binecunoscuta revistă Playboy.

Jullie are numeroase apariţii în reviste de modă, precum Vogue şi Cosmopolitan, fiind imortalizată de nu mai puţin celebrul artist fotograf, Helmut Newton.

Julie Strain predă artele frumoase şi fotografia în cadrul U.C.L.A.(Universitatea California din L.A.). Prezenţa sa se face de asemenea simţită în creaţiile de animaţie realizate de către studioul cinematoografic Columbia/Tri Star, ca spre exemplu în Heavy Metall, F.A.K.K.2.

Cea mai recentă carte a ei, un adevărat best-seller intitulat: “Six Foot One and Worth The Climb” (în traducere aproximativă, “Preţul ascensiunii unei persoane de şase picioare/180cm), este o remarcabilă lucrare autobiografică ce are fidelitatea unei oglinzi veneţiene.

LAUREN  POWERS,

“Amazoana Americană”, Laura Powers este multiplă campioană de culturism şi lupte.

Învingătoare în numeroase competiţii de culturism, precum: Campionatul Statului California, în 2002 şi în 2003 al Orange County Classic, Laura a apărut de asemenea pe micile ecrane în emisiunea “Jenny Jones Show”, precum şi în alte emisiuni cu caracter de dezbateri pe teme de sport pe posturile: Fox, NBC, HBO şi BBC.

Prezenţa lui Lauren Powers s-a făcut remarcată şi în numeroase videoclipuri, incluzând aici şi pe cele ale lui Bob Seger ca şi în numeroase reviste de culturism şi fitness, precum: Muscle&Ffitness; Flex şi Muscle Elegance.

Deci, pentru vă delecta dar în acelaşi timp pentru a vă documenta asupra a numeroase aspecte legate de culturism şi fitness, dar şi de sporturi înrudite precum powerliftingul, pentru a vă întregi viziunea şi asupra unor aspecte din culisele acestor sporturi nu vă rămâne altceva decât să vizionaţi remarcabilul film “No pain, No gain” şi vă veţi simţi în compania personajelor ale căror date biografice vi le-am prezentat succint în articolul nostru.

Popularity: 8% [?]