Cure slabit Body Line

În organismul uman există un hormon care, deopotrivă ajută la creşterea în volum a masei musculare simultan cu creşterea forţei. Un hormon care întruneşte ambele calităţi mai sus enumerate este testosteronul, care mai degrabă are un efect cuantificabil, în primul rând în creşterea volumului masei musculare.

Testosteronul ajută la sinteza proteinelor în organism, mai precis la nivelul celulei musculare, fapt pentru care musculatura se dezvoltă în volum, dar nu se poate ignora nici celălalt parametru, care este creşterea forţei musculare.

În schimb, există un alt hormon, cunoscut îndeobşte sub denumirea de cortizol, al cărei sinteză scăpată de sub control din variate motive, are implicaţii nefaste asupra dezvoltării calităţilor fizice, indiferent de cât de raţională şi echilibrată ar fi dieta sportivilor în principii active, oricât de riguros ar fi programul de antrenament, deoarece sinteza lui în exces are un efect demolator asupra musculaturii.

Acţiunea cortizolului determină transformarea aminoacizilor la nivel muscular în glucoză, aminoacizii supuşi acestui proces provenind, după cum se cunoaşte din celulele musculare.

Datorită acestui fapt, se instalează o stare catabolică, care, produce diminuarea masei musculare prin fenomenul arhicunoscut al autoconsumării, iar în acelaşi registru exprimându-ne datorită acestui aspect negativ, mai plastic exprimându-ne putem spune că, cortizolul este un „devorator” al musculaturii.

Din cele relatate mai sus rezultă, că dintre toţi hormonii, cortizolul poate fi clasificat, cu precădere pentru sportivi şi cu atât mai mult pentru culturişti drept „inamicul public nr.1” al musculaturii.

Cortizolul, denumit de anumiţi specialişti în branşă şi hormonul stresului, datorită faptului că, în caz de stres, indiferent de sursa de producere al acestuia, fie pe cale fizică, ca urmare a procesului antrenamentelor fizice deosebit de intensive, fără nici un fel de exagerare, pitoresc denumite antrenamente dure, sau pe cale legată de fenomenul raţional, psihic ca urmare al unor solicitări de ordin emoţional, ca de exemplu în cazul unor sesiuni de examene, în cazul studenţilor, apare ca o reacţie de apărare, sugestiv asemănată cu efectul de antidot la aceste stări subiective ale existenţei.

Efectele sale antagonice, reieşite pe de o parte în creşterea în volum a masei musculare sau dimpotrivă din demolarea ei, depind în mare măsură de nivelul intensităţii sintezei acestui hormon, sinteză determinată de o serie de factori, cum ar fi : modul de hrănire, stilul de viaţă, suplimentele alimentare folosite, pentru a enumera numai câteva dintre ele, etc.

PRIMA FURCĂ CAUDINĂ – HRĂNIREA.

Dacă nu ingeraţi suficiente calorii, din diverse motive, fie datorită faptului că ţineţi regim alimentar hipocaloric, fie din cu totul alte motive nu ai la dispoziţia organismului suficiente calorii, organismul răspunde prompt prin ridicarea nivelului sintezei cortizolului la cote alarmante, iar concomitent cu acest proces are loc o scădere simţitoare a nivelului testosteronului din sânge, fapt pentru care putem spune un tandru adio creşterii volumului masei musculare.

Este deci imperios necesar să monitorizăm în permanenţă nivelul alimentelor de calitate superioară, bogat proteice pe care le consumăm.

În mod obişnuit dacă te antrenezi intensiv însă nu obţii rezultate pe măsură se pune din capul locului întrebarea dacă te hrăneşti corespunzător şi acest fapt are un dublu corolar, atât ca aport caloric în general, cât mai ales ca structură a dietei, în special, dietă alimentară care trebuie să aibă cu precădere o structură proteică evidentă.

Trebuie crescut corespunzător şi aportul carbohidraţilor, în principiu pe baza aportului băuturilor energizante cu un conţinut ridicat de carbohidraţi, datorită faptului că, carbohidraţii au o perioadă foarte scurtă de asimilaţie.

O cantitate corespunzătoare (de preferinţă un complex) de carbohidraţi induce fenomenul anticatabolic, ca urmare a faptului că produce creşterea nivelului insulinei, care este un hormon care are certe proprietăţi anabolizante.

Nu în ultimul rând, nu trebuie să consumăm în mod excesiv legume, cu precădere cele cu frunze verzi pentru perioade lungi de timp. Cercetătorii au demonstrat faptul că, în cercurile vegetarienilor, nivelul testosteronului sanguin este mult diminuat faţă de consumatorii unei alimentaţii complexe, bazate şi pe proteine.

Consumarea regulată a suplimentelor alimentare, diminuează în mod corespunzător sinteza necontrolată a cortizolului.

VITAMINELE  C şi E:

Referitor la efectul lor puternic antioxidant, s-a stabilit că diminuează în mod semnificativ sinteza cortizolului. Deoarece vitamina C este hidrosolubilă, iar musculatura culturiştilor conţine enorm de multă apă este deosebit de important ca vitamina C administrată să fie în cantitate mare. Cantităţile recomandate  sunt de 1000 mg. vitamina C şi 1000 U.I. de vitamina E.

Încercaţi neaparat DHEA-ul; (dehydropiardrostenedion), care nu este numai un recunoscut hormon antistress, care diminuează nivelul sintezei cortizolului, dar în mod corespunzător are un efect fast asupra sintezei testosteronului.

Trebuie avut grijă ca acest hormon (DHEA), în cantităţi mici nu prezintă nici un fel de efecte primare sau secundare, dar ingerat în cantităţi mai mari are efecte secundare deosebit de dăunătoare.

ACETIL L – CARNITINA (ALC) - Este un produs de dată relativ recentă. În organism se găseşte în proporţie de până la 10% sub forma esterilor acetilici, iar dacă în cursul procesului de antrenament acesta se consumă, prin hrănirea tradiţională nu se poate completa până la un nivel rezonabil.

Consumul ALC-ului mai ales în cazul stresului fizic are efecte benefice deoarece pune în mişcare întregul sistem endocrin.

L – GLUTAMINA - Are un rol deosebit de important în creşterea volumului masei musculare, deoarece prin procesul osmozei asigură hidratarea celulelor declanşând pe această cale o reacţie anabolică la nivelul întregului organism. De asemenea, în mediul intracelular, L-glutamina ajută la sinteza proteinelor.

Cercetările din ultimul timp au făcut posibile determinarea unor relaţii de cauzalitate între reacţia anabolică provocată de L-glutamină şi sinteza hormonului de creştere.

STRESUL PSIHOLOGIC

Dacă avem tendinţe agresive, viaţa şi cariera ne sunt orientate pe calea succcesului, suntem mai tot timpul în criză din cauza timpului efectiv necesar înfăptuirii obiectivelor propuse, acest fapt poate dovedi în plus că nivelul testosteronului din organism este foarte scăzut.

În paralel cu această stare de fapt creşte nivelul cortizolului, care declanşează reacţii anabolice. În vederea supravieţuirii organismul uman, ca de fapt orice organism viu se confruntă în permanenţă cu stresul de natură fizică şi psihică, diferite ca origine dar sinergice ca mod de acţiune vizând crearea unor reacţii de adaptare permanentă a organismului la factorii exogeni.

În condiţii de viaţă obişnuită, normală, creşterea volumului masei musculare este probabil printre ultimele preocupări ale individului, în genere. De aceea în condiţii de stress determinate spre exemplu de o sesiune de examene ţinerea sub control a unei forme depline a musculaturii este o sarcină deosebit de dificilă.

Chiar dacă nu reuşim să îndepărtăm complet stresul din viaţa noastră, ar fi un real câştig faptul de a înţelege ce efecte are stresul asupra organismului şi să încercăm cel puţin să evităm cauzele generatoare de stress.

ODIHNA

Din păcate foarte puţini culturişti acordă importanţă odihnei efectuate prin intermediul somnului şi de aceea puţini reuşesc să acorde acestui tabiet un minim de 8 ore. Dacă nu te odihneşti suficient, în mod automat nivelul testosteronului din organism începe să scadă. Cu cât dormim mai puţin cu atât nivelul testosteronului din organism este mai scăzut, iar de aici rezultă importanţa somnului în vederea stabilizării nivelului testosteronului în organism la cote benefice.

ANTRENAMENTUL

Nu numai stilul de viaţă, ci însuşi modul de planificare şi desfăşurare al şedinţelor de antrenamente influenţează reacţiile anabolice din organism.

EXERCIŢIILE AEROBICE

(Pedalări pe bicicleta staţionară, alergări, folosirea Master Step-ului, etc.), sunt posibile aplicaţii practice sau variante ale exerciţiilor fizice aerobice, ce se pot efectua indiferent de condiţia fizică şi alte criterii obiective, pe care nu are rost să le înşiruim aici datorită faptului că sunt îndeobşte cunoscute.

În această ordine de idei avem veşti bune deoarece au un efect benefic în ceea ce priveşte activitatea cardiovasculară şi unul de ordin practic deoarece sunt foarte bune consumatoare de calorii, adevărate „devoratoare” de grăsimi.

Nu este indicat culturiştilor spre exemplu să-şi înceapă antrenamentul prin alergări deoarece nivelul testosteronului s-ar putea diminua, iar în aceeaşi măsură se diminuează concomitent şi nivelul sintezei proteinelor.

Acest fapt nu înseamnă neapărat că, cei care doresc o creştere a volumului masei musculare să nu efectueze chiar deloc exerciţii aerobice. În schimb dacă un culturist îşi începe antrenamentele prin exerciţii aerobice de intensitate sporită, atunci organismul i se va adapta treptat acestui mod de existenţă este uşor previzibil.

STABILIREA CORECTĂ A DURATEI ŞEDINŢELOR DE ANTRENAMENT

Stabilirea corectă a duratei şedinţelor de antrenament are o importanţă capitală asupra determinării nivelului testosteronului în organism. Ceea ce precis se cunoaşte este faptul că nivelul testosteronului din organism începe să scadă după aproximativ 90 de minute de antrenamente intensive.

După 90 de minute de antrenamente se declanşează reacţiile catabolice în organism (aceasta nu înseamnă neapărat că, în minutul al 91-lea al şedinţei de antrenament muşchii încep să se atrofieze). În cazul în care  şedinţa de antrenament durează mai mult de 90 de minute, atunci trebuie totuşi să ne revizuim programul de antrenament.

STABILIREA PRIORITARĂ A ŞEDINŢELOR DE ANTRENAMENT

Dacă brusc treci de la 4 la 6 şedinţe de antrenament săptămânal sau efectuăm câte două şedinţe de antrenament pe zi, putem spune că nu este cea mai fericită alegere, deoarece poate în primul rând să cadă nivelul motivaţiei psihice.

Este calea sigură spre supraantrenament, capcană în mrejele căreia cad cu precădere culturiştii începători, dar nu numai. Morala constă în faptul că, în urma supraantrenamentului nivelul  hormonal al organismului se modifică.

Nivelul testosteronului, de pildă scade iar în aceeaşi măsură creşte nivelul cortizolului. Sinteza proteinelor scade instaurându-se o stare catabolică.

Este foarte important ca între zilele de antrenamente să intercalăm zile de odihnă, în vederea refacerii complete a organismului. Numai pe această cale putem menţine un nivel corespunzător, optim al raportului cortizol/testosteron, altfel orice încercare de a creşte în volum masa  musculară se va dovedi un fiasco.

Popularity: 7% [?]